АВТОРЕФЕРАТ ДИССЕРТАЦИИ по праву и юриспруденции на тему «Liberaria conditionata»
UNIVERSITATEA LIBERA INTERNATIONAL/^. DIN MOLDOVA
^ 't^ Cu titlu de manuscris ^ 04 C.Z.U. 343.98
COSTACHE GHEORGHE
LIBERAREA CONDITIONATÄ
Specialitatea: 12.00.08- drept penal çi criminologie
drept penitenciar
AUTOREFERAT al tezei de doctor în drept
CHIÇINÂU - 2000
Teza a fost realizatä la Catedra de Discipline Statale a Departamentului de Drept al Universitätii Libere Internationale din Moldova.
Conducätor çtiintific: Vasile Dobrinoiu, doctorîn
drept, profesor universitär Gheorghe Costachi, doctor habilitât în drept, profesor universitär
Consultant çtiintific:
Referenti oficiali:
1. Iancu Tänäsescu, doctorîn drept profesor universitär
Institutia de profil:
2. Ulianovschi Xenofont, doctor in drept, conferentiar universitär
Academia dePolitie "§tefan cel Mare" din Republica Moldova.
U
Sustinerea va avea loe la " [0 " 2000, ora lZ in
?edin|a Consiliului §tiintific Specializat DH 12.97.57 pentru conferirea titlului §tiintific de doctor in drept de pe längä Universitatea Liberä Internationalä din Moldova cu sediul in municipiul Chi§inäu, str.Vlaicu Pärcälab, nr. 52.
Teza de doctor poate fi consultatä la Biblioteca Nationalä §i la biblioteca Universitätii Libere Internationale din Moldova.
Autoreferatul a fot expediat la " ^ _2000
Secretar §tiintific al Consiliului Specializat,
doctor in drept, conferentiar universitär,
Í' p ip CxyW
Cojocari Eugenia
Actualitatea temei. Abordarea problematicii unei instituai de drept penal sub toate valentele sale çi in xntregul ei continut cum este "Liberarea Conditionatà" înseamnâ a analiza pragul de întelegere çi mai ales modul de aplicare al acesteia, avândîn vedere multitudinea de cauze çi spete care se regâsescîn activitatea practica çi mai aies în aceastàperioadâ de profunde schimbâri, nu numai pe plan politic çi social, dar mai aies çi legislativ.
In altà ordine de idei, legâturile tot mai frecvente aie institutiilor noastre de specialitate cu cele similare din alte stat, bazate pe noua deschidere internationalâ a structurilor noastre care pânânu demult erau închise ca într-o carapace atât pentra cei din tara dar cu aîâtmai mult cu cei din strâinâtate, aimpus analizareainstitutiei liberârii conditionate çi sub alte aspecte, care, únele dintre ele au fost preluate çi aplícate în practica. De asemenea legislada veche care réglementa institutia liberârii conditionate, în multe din púnetele sale era depâçità sau nu se oprea cu prea mare atentie asupra problematicii analízate.
A fost nevoie sà se observe câ în acceptiunea altor specialiçti din strâinâtate, problemele sunt abórdate având capunct deplecareîn orice institute fundaméntala- apàrarea drepturilor omului - drepturi reglementate de norme internationale pe care România le- ' a rectificat çi la care este parte, impunându-se cu necesitate aplicarea întoemai a acestora pentru a putea spune cà suntem un stat democratic, iar sistemul legislativ are ca principal s cop apârarea valorii supreme care este viata cetâteanului.
Scopul çi sarcinile lucrârii. în lucrarea de fatâ, ne-am propus sâ detaliem numai anumite aspecte eu valoare de noutate în sistem, cum ar fi introducerea liberârii conditionate în cazul persoanelor condamnate la detente pe viatâ care reprezintâ unîneeput atât în ceea ce priveçte aplicarea pedepsei, dar mai ales problema liberârii conditionate care dupa aproape zece ani de la introducerea pânâ în prezentnu a fost nici un caz de liberare conditionatâ.
Am cuprins, de asemenea, analiza conditiilor çi situatiilor privind
liberarea conditionatä çi pentru celelalte pedepse çi am urmàrit atingerea unorobiective legate în special de întelegereaîntotalitate çi subtoate valentele a acestei institutii deosebit de importante în viata unei persoane condamnate çi care face aplicatia directa asupra liberàrii oricárui condamnat la o pedeapsä privativa de libertate.
Obiectivele principale avuteîn vedere au fost atinse înbazapracticii judiciare româneçti dar çi europeanâ çi ne-ampropus sä realizàm un studiu complex asuprabeneficiului institutiei liberàrii conditionate, a conditiilor de aplicabilitate a acesteia legate de perioada de executare, modul de comportare, atitudineaavutàîn timpul executàriipedepsei, institutiile abilitate sä aplice liberarea conditionatä çi nu în cele din urmä avantajele beneficiului liberàrii conditionate.
Aceste obiective enumerate au determinat necesitatea punerii çi solutionàrii unor problème çi sarcini concrete în amplu procès de efectuare a cercetärilortemei de disertatie:
1. A défini sensul çi continutul aplicârii institutiei liberàrii conditionate în conditiile sistemului legislativ actual çi al situatiilor concrete de aplicare.
2. A prezentaprincipalele träsäturi çi componente ale sistemului legislativ çi institutiilor abilitate sä aplice institutia liberàrii conditionate.
3. A releva rolul çi importante instantelor dejudecatàîn aplicarea institutiei de drept analízate.
4. A evidentia importanta aplicârii unei asemenea institutii pentru persoanà çi pentru societate.
5. Areliefamodul çi fórmele în care sepoate aplica institutia liberàrii conditionate çi conditiile practice la care se face trimiter,ea.
6. A analiza o serie de aspecte de individualizare, unde se impune sä se facä trimitere çi la alte institutii de drept
7. A analizainstitutialiberàrii conditionate comparativcu alte institutii apropiate din legislatie (încetarea executärii pedepsei la locul de muncà).
Suportul metodologic çi teoretico - çtiintifîc. In investigatiile noastre despre premisele legislative ale aplicârii institutiei liberàrii
conditionate am considerat capunct de plecare §i cabaza de referintä principiile §i prevederile cuprinse in Constitutia Romániei intrata in vigoareindecembrie 1991, aCodului penal, precum $i a legislatiei adóptate in domeniu.
De asemenea, am avutin vedere 51 prevederile legislative anterioare, cuimbunätätirile ulterioare, care reglementeazä, in continuare, domeniul de activitate investigat §i cercetat
Cercetarea premiselor legislative se bazeazä pe studierea materialului normativ - legislativ existent in domeniu, folosind urmätoarele metode: tratareain plan istorico - juridic, organizational ?i in baza teoreticä, legislada specificä a altor state, Declarada Universale aDrepturilorOmului, etc.
De asemenea, am mai folosit §i metoda logico - fórmala de analiza, metodajuridicä comparativa, tóate permitänd o pätrundere in esenta problematicii aplicärii institutiei liberärii conditionate.
Inovatia jtiintificä a tezei de disertatie 0 constituie faptul cä elaborarea unor opinii §i teorii cu privire la aplicarea institutiei liberärii conditionate in cazul persoanelor condamnate la detentie pe viatä este pentru prima datätratatä in amänunt intr-o lucrare, pänäinprezentnu au apärut pe aceastä temä lucräri din lipsä de practicä judiciarä.
In lucrare se aduc contributii §i se fac recomandäri practice indreptate spre realizarea aplicärii corecte a institutiei liberärii conditionate, capabile säinfluenteze legislatia §i practica judiciarä, aceasta ca urmare a experientei pe care am acumulat-o in activitatea practicä de membru titular al Comisiei de propmeri pentru liberarea conditional din cadrul Penitenciarului de Maxima Sigurantä Craiova, unde imi desfa§or activitatea ca loctiitor al comandantului pentru tratament ?i siguranta detinerii.
Semniflcatia ?i valoarea aplicativä a lucrärii. Demersurile §tiintifice ale lucrärii au fost cantónate, in principal, pe "aplicarea institutiei liberärii conditionate in Romania", convin^i cä acest domeniu de activitate are incä multe lucruri de interpretare §i abordare diferentiat
de la o imitate la alta.
Teza abordeazá, în ansamblul sâu, problème çi aspecte pe care le-am considérât a fi cele mai importante çi se cer a fi aplicate mai în detaliu pentru a fi mai corectîntelese çi plicate mai corectîn practica. Promovând o astfel de abordare, am încercat, ori de câte ori a fost cazul, sa avansàm çi unele idei, sugestii sau propuneri, imele chiar de legeferenda, mai ales din unghiul de vedere al practicianuluiîn speranfa cà unele din acestea sà fie avute în vedere de cei interesad, çi de ce nu, sâîçi gaseascâ chiar o consacrare legislativa.
Rezultatde, concluziile çi recomandârile pot fi utilízate: înprocesul de elaborare a actelor normative prin executarea pedepselor în procesul de instruirejuridico-profesionalâîn popularizarea cunoçtintelor juridice.
Aprobarea lucnlrii. Rezultatele cercetârii au fost expuse la catedra de drept a Facultâtii de Drept "Nicolae Titulescu" din Craiova, la cursuri de pregàtire a cadrelor în specialitate din cadrul Directiei Generale aPenitenciarelor, la catedra de drept aUniversitàpi "Mihai Viteazul" din Craiova, lapregâtireajudecâtorilor pe specialitate în cadrul Judecàtoriei Craiova.
De asemenea, lucrarea constituie un material de bazàîn activitatea lucrätorilor de ce se ocupâ eu aplicarea institutiei liberârii conditionaie în unitâtile subordonateDirectiei Generale aPenitenciarelor.
Structura lucrârii
în dependente de obiectivele çi sarcinile propuse, teza de doctor în cercetarea problemei liberârii conditionate ca institutie jurídica a fost structuratàîn çase capitole, care la rândul lor, au fost divizate în sectiuni.
Teza contine, în afarä de cele enumerate, încheiere çi Bïbliografie.
Continutul lucrârii
în "Introducere" se fiindamenteazä actualitatea, semnificatia teoretica çi practica a problemei, scopurile çi sarcinile lucrârii, inovatia çtiintificâ, cercetarea temei "Liberarea conditionatà" în literatura de specialitate, aprobarea lucrârii.
Capitolul I - "Consideratii generale asupra liberárii conditionate cuprinde patru paragrafe.
In paragraíul intái "Liberarea conditionatá, mijloc de individualizare a executárii pedepsei privaüve de libertaíe" se define§te notiunea de "Liberare conditionatá". Se accentueazá cá o persoaná ce a adus intr-un fel sau altul atingere unei valori sau Ínteres al altei persoane, fará a avea consimtámántul acesteia, trebuie nemijlocit sá fie pusá sá repare ceea ce a stricat, ceea ce a lezat §i in acela§i timp sá se ia másurile corespunzátoare fatá de acesta, pentru a-1 determina sánu mai comitafapte de aceastá natura, darin acela§i timp de a influenta ?i alte persoane predispuse sá comitá abaten sá-§i, autocontroleze comportamentul.
In general, s-a acreditat ideea de a sé gási forme §i metode noi de influentare, áltele decát cele cu inchisoarea §i in mod special pentru acea categorie de persoane care au comis fapte ce prezintáin general un pericol social mai redus.
In acest context, se considerá cá tratamentul delincventilor trebuie fácutin afaraínchisorilor san farálnchisori. ín cazul liberárii conditionate, xnainte de expirarea termaiului prevazut in hotárárea rámasá definitiva, persoana respectiva va fi in libertate, insá tot sub puterea aceluia$i mandat, pana la expirareatotalá a pedepsei aplícate.
Astfel, dacá aceasta va comité o nouá infractiune in perioada de liberare conditionatá, lapedeapsa ce se va aplica i se va adáugain mod obligatoriu restul de pedeapsá ce a rámas neexecutat din prima pedeapsi Odatá cu aparitia Legii nr.23/1969 privind executarea pedepselor, Comisia de propuneri pentru liberarea conditionatá desfajará o ampia activitate procesualá. Activitatea acesteia ?i nu numai, a condus la infiintarea ín dreptul román a unei noi ramuri de drept, respectiv cea a dreptului executional - penal, ce reglementeazá relatiile sociale care se nasc in timpul executárii unei pedepse, iar liberarea conditionatá este una dintre fórmele de stingere a raportului juridic privitoare la executarea pedepsei cu inchisoarea.
în conformitaie eu prevederile Decretului nr.720 din 1956 privind punereaîn libertate înainte de termen, pedeapsa era considerate ca executatâ în întregime, însâ în conditiile nou create çi conform prevederilor art.551, 59-61 Cod penal, liberarea conditionatà functioneazà ca o modalitate de executare a unei parti din pedeapsa, ceea ce conduce la concluzia cà persoana condamnatà, deçi este pusà în libertate, aceasta este numai provizorie, întrucât pedeapsa se considéra efectiv executatâ numai dupa expirarea duratei pedepsei stabilité prin hotàrârea ràmasà definitive
în practica judiciarà au existât çi teorii conform càroranu i se poate atribui liberârii conditionate caracterul de executare de pedeapsa, ea reprezentând din acest punct de vedere toemai contrariul executàrii, pentru o anumità perioadâ de ,timp.
De altfel, pentru aputeabeneficia de liberare, condamnatul trebuie sàîndeplineascà unele conditii obiective, legate de durata pedepsei, fractiunea executatâ din aceasta, antecedentele penale, precum çi de unele conditii subiective, ce tin de persoana condamnatului, care se refera înprindpal la stâruintaîn muncâ, comportamentul avutpe timpul executàrii pedepsei, garantiile cà nu va mai comité altà infractiune.
Faptul câun condamnai îndeplineçte conditiile mentionate mai sus pentru a i se acorda liberarea conditionatà, nu conduce automat la faptul cà instanta este obligatâ sàîl punàînlibertate. De altfel, instanta de judecatà este singurul organ abilitat pentru a face acest lucru, iarîn conformitate eu prevederile art.551 çi art 5 9 Cod penal, eel condamnai «poate Ji libérât conditionat».
Prin modificàrile aduse Codului penal prin Legea nr. 140/1996, pot bénéficia de liberare conditionatà çi condamnatii la detentie pe viatâ.
Nu pot bénéficia de institutia liberârii conditionate condamnatii ce executà o sanctiune privativâ de libertate de naturà contraventionalâ. Aceasta se explicàprin faptul cà institutia liberârii conditionate este o institutie de drept penal çi nu de drept administrativ.
Cercetândnotiunea, conchidem câ liberarea conditionatà este
o instituye a dreptului penal ce acordâ libertate unui condamnat care a fost privât de libertate printr-o hotârâre judecatoreascâ ramasà definitiva, înainte de expirarea termenului stabilit de aceasta, dacâ persoana la care se referaîndeplineçte cumulariv anumite conditii stabilité de lege.
în paragraful al doilea se analizeazà natura jurídica a liberarii conditionate se releva câ raportul juridic de executare apedepsei, în desfaçurarea lui, poate sa cunoascà modifican prin:
a) Fapte juridice penale, care pot sà fie sâvârçite înaintea condamnârii, dar au fost descoperite ulterior, în perioada de timp în care condamnatulî^i executâpedeapsa, sau concomitente executârii pedepsei, care presupune sâvârçirea unei alte infractiuni în timpul executârii pedepsei, cum ar fi: omor, ultraj, lovire, furt, evadare etc. In astfel de cazuri raportul juridic de executare a pedepsei cunoa§te modificâri prin agravarea sa
b) Fapte juridice administrative din perioada executârii pedepsei, care se refera la interesul manifestai de cel condamnat la actiunile de reeducare, stâruintaîn muncà, dovezile deîndreptare, disciplina etc. Aceste fapte pot conduce la atenuarearaportului juridic de executare apedepsei, prin acordarea de recompense (suplimentarea dreptului de aprimi pachet, vizità sau corespondentâ).
Faptele juridice administrative, spre deosebire de cele juridice penale, nu pot influenta cunimic durata pedepsei, însâ acestea constituie criterii în aprecierea acordârii beneficiului liberarii conditionate.
Comportamentul pe care un condamnat îl are în timpul executârii pedepsei este criteriul de bazà prin care se verifica dacá acesta s-a îndreptat sauna
Dacâ condamnatul, în perioada liberarii conditionate nu a mai sàvârçit o infractiune care ar duce implicit la revocarea liberarii conditionate, dupâîmplinirea duratei pedepsei, se stinge dreptul statului de a-1 pedepsi pe acesta çi obligatia condamnatului de a executa pedeapsa stabilitâ în cadrul raportului juridic penal. In aceasta situatie,
perioada liberârii conditionate are functia unei fapte juridice penale eu efect extinctiv, dacá cel libérât nu a mai sâvârçit o infractiune.
în continuare sunt analizate únele puñete de vedere privind asemànârile çi deosebirile liberârii conditionate fatà de alte institutii de drept penal.
Liberarea conditionatà are însà o asemànare mai mare eu gratierea condifionatâ.
§i în cazul liberârii conditionate çi în cazul gratierii condifionate, condamnatul este conditionat de îndeplinirea unor obligatii în viitor. Astfel, gratiatul nu are voie sà mai sàvârçeascâ o nouâ infractiune în urmàtorii trei ani, iar liberatul conditionat aceea de anu comité o nouâ infractiune în perioada restului de pedeapsâ ramas neexecutat din pedeapsa din care s-a libérât înainte de termen.
O altà asemànare a celor douâ institutii este aceea câ atât liberarea conditionatà cât çi gratierea conditionatà au ca efect înlàturarea executàrii pedepsei principale. O deosebire totuçi între ele este aceea cà gratierea conditionatà produce efecte çi asuprapedepselor accesorii (art.71 alin.2 Codul Penal), în sensul cà acestea nu se mai executà, pe când liberarea conditionatà nu anuleazà actiunea acestora pe durata pedepsei ràmasà de executatpânâlaîmplinirea ei.
Liberarea conditionatà se aseamânà cu o altà institutie de drept penal çi anume suspendarea conditionatà a executàrii pedepsei (art. 81 Codul Penal).
Asemânarea constà în aceea câ atât pedeapsa suspendatà cât çi restul de pedeapsâ râmas neexecutat în cazul liberârii conditionate se executà în stare de libertate.
Liberarea conditionatà are de asemeni tangentâ eu executarea pedepsei la locul de muncâ.
Este uçor de remarcat faptul câ ambele institutii reprezintâ o modalitate de executare apedepsei închisorii farâ ca infractorul sà fie privât de libertate.
In tezàse accentueazà caracterul social al liberârii conditionate. Se
mentionatà cà, dacá societatea ar acordasprijin celor care s-au libérai dinpenitenciar, ar existapremisa cà aceçtia arreveni lao viatànormalâ, astfel ca anii ce i-a petrecut un individ în penitenciar sa ràmânà ca o perioadâ din viata sa de tristâ amintire çi 1-ar determina sà meargà pe un drum drept, farâ meandre, al unui trai cinstit
în legislada noastràînsànu este prevàzut ca statul sa aibà obligatii exprese de a continua procesul de reeducare a celui libérât în scopul reinsertiei sociale sau de a-i asigura un loc de muncâ ori conditii care sâ-1 determine sa nu mai comitâ alte fapte antisociale.
în contextul reintegrârii noastre europene çi aderàrii la conditiile de detinere occidentale, în viitor este prevâzutâ înfiintarea unui serviciu spécial, deprobatiune, care sàurmâreascàmodul de comportare çi de integrare în societate a unei persoane dupa ce a terminât de executat o pedeapsà çi a fost pusâîn libertate.
Acest aspect este foarte bine sûp\AztmRegulile europenepentru penitenciare, adóptate de Comitetul miniçtrilor al Consiliului Europei, la 12 februarie 1987, în cea de a404-a çedintà a miniçtrilor deputati, în care se prevede cà administratiile penitenciare trebuie sà conlucreze strâns eu serviciile sociale çi eu agentiile care acordà asistaitâ detinutilor liberad în vederea reintegrârii lor în societate, dar în mod deosebit în ceea ce priveçte viata de femilie çi viata din societate.
In sectiunea a II- a se cerceteazâLiberarea conditionatâ de-alungul istraiá. Sescc^înr^efinstitutiajurià£âahT)er^conditionaiemsistod englez, Mandez, liberarea conditionatâ în codul penal de la 1936.
In sectiunea Institutii complimentare pentru executarea pedepselor privative de libertate, Codul penal reglementeazà functionarea coloniilor penitenciare çi aplicarea institutiei liberârii conditionate çi reintegrarea socialà a condamnatilor.
Coloniile penitenciare aveau drept scop sâpregàteascà detinutul în vederea liberârii conditionate, fiind considérate ca institutii tranzitorii. In aceste colonii, condamnatii aveau privilegiul de un tratament îmbunàtàtit fatà de cel al pedepselor la care fuseserà condamnati.
ín paragrañd trei e expusä evolutia in timp a institutiei liberärii conditionate pe plan intern §i international.
in taranoastra, introducerea liberärii condifionate s-afacutinmod timid, astfei cä in legea cunoscutä sub numele "Mi§u Antonescu" -care era ministru de justitie in acel timp - §i anume "Legea pentru suspendarea pedepselorde inchisoare corecfionalä" din 4 august 1921, nu a produs nici un fei de rezultate, astfel cä ministrul Gh. Gh. Marzescu a abrogat-o la 27 mai 1924.
In legislada romäneascä, institutia liberärii conditionate a fost introdusä pentru prima data in anuí 1874, ulterior s-a generaliza! prin Legeapenitenciarelor din 1929 §i apoi introdusäin Codul penal din 1936.
Proiectele anterioare ale Codul ui penal au reglementatin mod diferit institutia liberärii conditionate. De remarcat faptul cä liberarea conditionatä se acorda numai celor care erau condamnati lapedepse temporäre, nu §i la cei care erau condamnati lapedeapsainchisorii cu detentiunepeviata, ace§tiafiind exclu§i delabeneficiul acestei institutii. De asemeni, liberarea conditionatä nu se aplica condamnatilor recidivi$ti.
Un loe fiarte este rezervat prevederilor Decretului nr.72/1950 privind liberareainainte de termen.
Ca asemänareintre liberarea conditionatä §i liberareainainte de termen, constatäm cäambele sunt vocaúi $inicidecumun drept pentru detinut. Dacä in vechiul Cod penal era instituitä o Comisie de supraveghere, prin Decretul nr.72/1950 s-a instituit Colectivul de penitenciar, care aveain compunerea sa un prejedinte, patrumembri §i un secretar, care se poate considera organul similar specializat din prezent - Comisia de propuneri pentru liberarea conditionatä.
Se poate vedea cu u§urintä din cele douä aspecte prezentate cä apare o inegalitate procesualä väditä, iar judecarea cererii farä a fi asiguratä asistenta juridicä de specialitate, farä prezenta celui condamnat, demonstreazä faptul cäcontradictorialitateaprocesului
penal çi dreptul de a se apara erau excluse. Un ait aspect ce démonstreazà câ liberarea înainte de termen era un arbitrariu evident, este çi acela câîn cazul în care cerereaprin care se solicita liberarea înainte de termen era respinsâ, ea nu mai putea sa fie reiteratà decât dupa un timp util, pe care îl considéra necesar colectivul de penitenciar.
De asemenea sunt analízate prevederile Decretului nr. 720/1956 privind liberarea înainte de termen. Se scot în evidentà dispozitiunile légale ce prevedeau aceleaçi conditii de acordare a liberârii îniainte de termen ca çi Decretul nr.72/1950. Îndreptareaînsâ, cascopînprocesul de educare din cadrai executârii pedepsei, avea în acceptiunea Regulamentului de aplicare a Decretului nr.720/1956 o alta acceptiune, çi eanu se referea numai la buna comportare a celui condamnai, ci çi ■ la "executarea în mod conçtiincios a muncilof repartizate prin îndeplinirea procentelor de norme stabilité".
Noul actnormativdâdea posibilitatea condamnatului sâse adreseze Tribunalului, situatie în care acesta cerea administratiei locului de detinere procesele-verbaleîntocmite eu ocazia examinârii periodice çi avizul Comisiei de pe lângâ penitenciar.
Tôt caonoutaie,înDecretulnr.720/1956 eraprevâzutâ posibilitatea fatâ de prevederile Decretului nr.72/1950, caîn afarà de procuror, ce putea folosi cài de atacîmpotriva Tribunalului, çi condamnatul putea uzita de aceste cài împotriva încheierii pronuntate. In acest caz termenele de introducere a recursului erau diferite, astfel câ procurorul putea introduce recurs în termen de 24 de ore, iar cel condamnai, în termen de trei zile de la data comunicârii hotârârii.
în lucrare çi-a gâsit reflectare Codul penal adoptat în 1968 çi modificârile ulterioare privind liberarea conditionatâ, în care prevederile " referitoare la caracteruî facultativ de acordare a liberârii conditionate, precum çi caracteruî conditionat al liberârii de executarea unui anumit cuantum din pedeapsâ, dar aceasta cumulatâ cu alte conditii referitoare la stâruinta în muncâ, dovezi temeinice de îndreptare çi câ nu va mai
comité infractiuni, precum çi antecedentele sale penale.
înLegeanr.23/1969 privind executareapedepselor s-a stipulât çi faptul cà pe baza muncii prestate în timpul executàrii pedepsei, zilele câçtigate prin muncà se considera executate din pedeapsà çi se iau în calcul la calcularea fractiei în vederea lib eràrii conditionate.
Art. 61 din Codul penal prevede çi conditiile în care dacá cel libérât conditionat sàvârçeçte o nouâinfractiune, în raport de natura acesteia, liberarea se poate revoca fie facultatif fie obligatoria
Pe larg sunt reliefate dispozitiile legale eu privire la liberarea conditionatà, Legea nr.140/1996privind modificarea Codului penal a adusuneleîmbunàtâtiriîn materia acesteiinstitutii, astfel:
• s-au majorai fractiunile de pedeapsà de executat, de la 1/2 la 2/ 3 çi de la 2/3 la 3/4, respectiv de la 1/4 la 1/3 çi de la 1 /3 la 1 /2, pentru anumite categorii de persoane (vârstnici çi minori);
• s-au prevâzut fractiuni de pedeapsà de executat mai uçoarepentru infractiunile sàvârçite din culpà;
• a disparut discriminarea, sub aspectul duratei fractiei de executat din pedeapsà, pentru anumite genuri de infractiuni comise;
• prin înlàturarea diferentei referitoare la natura infractiunii comise, particular sau obçtesc, aràmas criteriul cuantumului pedepsei aplícate, respectivpânà la 10 ani sau mai mare de 10 ani;
• s-au stabilit infractiunile în raport cucelelalte modificàri din Codul penal çi s-au adàugat áltele, a càror sàvârçire în perioada liberàrii conditionate pot sà atragà în mod obligatoriu revocarea liberàrii conditionate.
Din acest punct de vedere, având în vedere schimburile de experientà çi practica judiciarà a Jàrilor occidentale, se întrevede posibilitatea creàrii unor institutii sau acordarea unor noi atributii judecàtorului ce ràspunde de executareapedepselor, de ahotàrî, în conformitate eu prevederile legale, çi asupra liberàrii conditionate.
Consideràm cà ar fi necesarà scoaterea institutiei liberàrii conditionate, pentru faptul cà acest lucru priveçte o fazà finalà a
raportuluijuridic penal çi gàsirea altor forme de executare a pedepselor privative de libertate, cum ar fi executarea acesteiaîn sistem semideschis sau deschis.
CapitoluI II este consacrat condifiilor de acordare a liberârii conditionate.
A
In paragraful I se analizeazà executarea unei parti de pedeapsà, acordarea libertàtii conditionate în cazul infractiunilor sàvârçite eu intentie, acordarea libertàtii conditionate în cazul infiactiunilor sàvârçite din culpâ, modulîn care se calculeazâfractiunile ce trebuiesc executate.
Aça dupà cum rezultà din textele de lege prezentate mai sus, cel condamnatpoate beneficia de institutia liberârii conditionate numai dupa ce a executat efectiv fractiunea din pedeapsà corespunzàtoare situatieiîn care se aflà.
In concluzie, un condamnat poate fi discutât de câtre Comisia de propuneri pentru liberarea conditionatà numai dacà a executat fractia stabilitâînmod expres de lege çi dacâîndeplineçte cumulativ çi celelalte conditiiprevàzuteîntextul de lege.
O situatie nouà apârutà în Codul penal románese este problema aplicârii institutiei liberârii conditionate pentru detinutii condamnati la detentie pe viatà. în a ceastâ situatie specialâ, în art. 5 51 Codul Penal, legiuitorul aprevâzut càcel condamnat ladetentiepe viatà poateben-eficia de institutia liberârii conditionate numai dupâ ce a executat efectiv douàzeci deanidinpedeapsâ,dacà este stâruitor în muncâ, disciplinât çi dâ dovezi temeinice de îndreptare, tinându-se seama çi de antecedentele sale penal.
In teza de doctor se relevà cà dacà conditiaswe qua non a institutiei liberârii conditionate o constituie executarea unei fractiuni din pedeapsà, atitudinea condamnatului fatà de muncà, antecedentele penale, disciplina çi comportareape timpul executârii pedepsei sunt celelalte elemente care îndeplinite cumulativ conduc la vocatia celui condamnat
de a putea beneficia de institutia sus-amintità.
0 sarcinä deosebitâ ce revine Comisiei de propuneri p entra liberarea conditionatà este aceea de a determina dacâîn cadrul activitàtilorpe care un condamnai le-a desfaçurat acestea au fost de natura sä contribuie çi au influentat favorabil comportamentul detinutului sau cel condamnat a fost staruitor în muncà numai pentru a realiza zile câçtig çi a putea beneficia de institutia liberarii condiciónate pentru a se libera înainte de expirarea duratei pedepsei.
Existaînsâ situatiaîn care o anumitä catégorie de detinuji nupoate fi folositä lamuncâçi nu au deci cum säfie stâruitoriînmuncä datoritä stärii de sänätate care nu le permite desfaçurarea unor activitäti productive, iar capacitatea intelectualänu le permite sä desfaçoare activitäti de cercetare, çtiintifice ori de altânaturà.
In aceste conditii, s-ar putea trage concluzia cä aceastä catégorie de detinuti nuîndeplineçte unul din criteriile de bazäpreväzute de lege pentru abeneficia de institutia liberarii conditionate.
Legiuitorul a avut în vedere çi acest aspect çi 1-a réglementât în art 60 alin. 1 Codul Penal sub denumirea de liberare conditionatà în cazuri speciale.
Un loc nu mai putin important în tezä îl ocupä analiza Conduitei condamnatului. Aläturi de fractiape care o are de executat çi stàruinta în muncä, un ait element ce este luat în calcul la aplicarea institutiei liberarii condiponate este acela al disciplinizârii condamnatulul-
In continuare sunt analízate dovezile temeinice de îndreptare.
Atunci când legiuitorul a cerut ca o conditie esentialä a aplicärii liberärii conditionate dovezile temeinice de îndreptare a avut în vedere cä peperioada executärii pedepsei condamnatul trebuie säse schimbe çi din punct de vedere moral, ceea ce înseamnâ modificarea atitudinii sale fatä de muncä, fatä de semenul säu, fatä de regulile de convietuire socialä çi, nu în ultimul rând, fatä de ordinea de drept.
Cercetând antecedentele penale, se accentueazä cä în practica judiciarä s-a pus problema cä dacä un condamnat îndeplineçte toate
celelalte conditii insá are antecedente penale, acesta fiind unicul motiv pentru care instanta de judecatá ii respinge cererea, poate ca la o reínnoire a cererii sá-i fie admisá. In acest context s-au emis douá ipoteze §i anume: o prima ipotezá ar fi aceea ca existenta antecedentelor penale in cazul indeplinirii tuturor celorlalte conditii prevázute de lege nu pot duce pentru a doua oará la respingerea cererii de liberare conditionatá din acest unic motiv, ci numai dacain perioada de amanare aíncálcat celelalte conditii prevázute de art.59-60 C.p.
Astfel, se poate concluziona cá refuzarea liberárii conditionate pentru a doua oará bazatá numai pe existenta antecedentelor penale care au constituit unic motiv al respingerii §i pentru ultima data, nu este posibila.
CAPITOLULIII analizeazá Iiberarea conditionatá ?i asistenta jurídica a celor care au benefíciat de instituya liberárii condiciónate ín legislatia altor state.
Se analizeaza Iiberarea conditionatá in legislatia elená, francezá, modul de acordare a liberárii condiciónate, Iiberarea conditionatá in legislatia germana, spaniolá. Un loe aparte in lucrare il ocupa lib erarea conditionatá in legislatia Republicii Moldová
Aplicarea institutiei liberárii conditionate in legislatia din República Moldova a fost reglementatá in Codul penal cu respectarea documentelor internationale ce se refera la executarea pedepselor, astfel cá legiuitorul aluatin calcul aplicarea acesteiain 3 variante diferite, abordánd intr-un articol separat conditiile in care Iiberarea conditionatá nu poate fi aplicatá.
In conformitate cuprevederile Codului Penal, odatá cu aplicarea liberárii conditionate, róstantele aplica imediat alte másuri care vin sá inlocuiascá executarea efectiva de pedeapsáintr-un penitenciar. Fórmele in care se aplicá Iiberarea conditionatá sunt urmátoarele: • eliberarea conditionaláinainte de termen de pedeapsá §iinlocuirea pedepsei prin alta mai blándá (art.51 Codul penal);
• eliberarea conditionatá din locurile de detinere cu atragerea obligatorie a condamnatului la muncá (art 51/2);
• eliberarea conditionatá înainte de termene de pedeapsà çi ínlocuirea pedepsei prin alta mai blanda fatà de persoanele, care au sàvârçit o infractiune la o vârstà sub 18 ani.
Sintetizând conditiile ín care se aplica eliberarea œnditionatàînainte de termen de pedeapsà §i ínlocuirea pedepsei prin alta mai blândà, este demn de remarcat faptul câ aceasta se poate aplica numai dacá persoana condamnatà îndeplineçte anumite conditii cum sunt urmátoarele:
• condamnatul a avut o comportare exemplará çi o atitudine cinstitá fatà de muncà, demonstrând prin întreaga sa atitudine pe timpul executárii pedepsei câ s-a corectat;
• ín funcjie de fapta comisa çi pericolul social al acesteia, persoana condamnatà, pentru a putea beneficia de liberare conditionatá înainte de termen trebuia sá fi executat o fractiune din durata acesteia.
Fractiunile din pedeapsà care trebuiesc sá fie executate de cátre un condamnai pentru a putea beneficia de eliberarea conditionatá înainte de termen çi ínlocuirea pedepsei prin alta mai blândà, trebuie sà fie - xn functie de fapta sàvârçità - de cel putin 1/2,2/3 sau 3/4 din termenul de pedeapsà fixât
Çiîn cazul aplicârii eliberârii conditionate dinlocul de detinere eu atragerea obligatorie a condamnatului la muncà prevâzutà de art.51/2 Codul Penal, precum çi eliberarea conditionatàînainte de termen de pedeapsà çi înlocuireapedepsei prin alta mai blândà fatà de persoanele, care au sàvârçit o infractiune la o vârstà sub optsprezeee ani, legiuitorul a prevâzut îndeplinirea unor conditii care se referá la conduita pe timpul executárii pedepsei, dar çi la executarea unei anumite fractiuni din pedeapsa de executat, fractiuni al càror cuantum este în funche de faptele sàvârçite.
O chestiune denoutate fatà de alte sisteme penale, ce se regaseçte în Codulpenal al Republicii Moldova, se referâlaneaplicarea eliberârii
conditionate înainte de termen de pedeapsà çi aînlocuirii pedepsei prin alta mai blândâ, în cazul recidiviçtilor deosebit de periculoçi, persoanelor condamnate pentru o infractiune deosebit de periculoasà contra statului (art 61 -70), precum çi acelora care au sàvârçit în principal fapte eu violenta sau eu urmâri deosebit de grave, aça cum sunt eleenumerateînart.51/1 al.l pct.3,5 çi 6 CodulPenal.
Se poate concluziona câinstitutia liberârii conditionate prezentatâ mai sus este foarte bine reglementatâ, mergând pânà la amânunt pentru flecare situatie de acordare a acesteia, lucru care o face sà se detaçeze comparativ cu áltele similare.
In continuare este analizat modul aplicárii liberârii conditionate în cazuri spéciale çi anume: în cazul pedepselor care se contopesc, în cazul pedepselor care nu se contopesc, aplicareainstitutiei liberârii conditionate pentru detinutii care dmdiferitemotivenupotfîfolositilamuncâ, pentru detinutii condamnati la detenfiune pe viatâ, pentru persoane în vârstà care executà o pedeapsâprivativâ de libertaie, pentru condamnatii minori, pentru militarii în termen
Capitolul IViaîn dezbatere statutul juridic al condamnatilor ce au bénéficiât de institutie liberârii conditionate. Se relevâ drepturile çi îndatoririle fostului condamnai ce a bénéficiât de instituya liberârii conditionaie, interzicereaunor drepturi pentru persoanele ce au bénéficiai de liberare conditionatà. Se accentueazâ câ actualul Cod Penal reglementând pedepsele accesorii în art 71, prevede câ se interzic toate drepturileprevâzute de art64 CodulPenal, spre deosebire depedeapsa complementará, care constàîn irtterzicerea imtiia sau unom din drepturile prevâzute în articolul respectiv.
Prevederile art.71 alin.2 Codul Penal aratâ câ pedeapsa accesorie de interzicere a tuturor drepturilor prevâzute în art. 64 Codul Penal rezidá de drept din condamnarea la pedeapsa închisorii, producând efecte dinmomentul râmânerii définitive ahotârâriijudecâtoreçti de condamnare çi pânâ în momentul când pedeapsa a fost executatâ în
intregime sau cänd aceasta a fost gratiatain parte sau total.
CapitoluI V examineazä revocarea Iiberärii conditionate.
in acest capítol se expune notiunearevocärii Iiberärii conditionate, situatiain care se dispune revocarea facultativa a Iiberärii conditionate, situatiile de revocare obligatorie, situatiile de revocare obligatorie a Iiberärii conditionate, modul de revocare a Iiberärii conditionate, starea de recidiva pentru infractiunile sävär§ite in timpul Iiberärii conditionate, concursul de infractiuni sävär§ite in perioada Iiberärii conditionate.
Pe larg se analizeazä sävär§irea unei infractiuni continué sau continúate in timpul Iiberärii conditionate, sävärjirea de infractiuni in concurs, din care unele in timpul libertäjii conditionate, iar áltele dupä acest timp, gratierea conditionatä a pedepsei, din a cärei executare condamnatul a fost liberat conditionat
CapitoluI VI prevede procedura Iiberärii conditionate.
Se cerceteazä acordarea Iiberärii condamnatilor Pentru a putea intelege mai bine ceea ce reprezintäliberarea condamnatilor, trebuie sä facem precizarea de la inceput cä aceasta reprezintä incetarea executärii efective a pedepsei, lucru ce nu trebuie confundat cu expirarea duratei executärii pedepsei xnchisorii. Aceasta din urmä inseamnä trecerea persoanei de la un regim privativ de libertate la o stare de libertate completa sau relativ limitatä.
ínteza de doctor se reliefeazä cä cu toate cätermenii de liberare §i punere in libertate nu sunt evidentiati in Codul Penal §i Codul de procedura penalä, ca avand deosebiri intre ei, de§i ii folosesc in mod foarte frecvent, intre cei doi termeni existä unele diferentieri.
Liberarea unei persoane dintr-un regim de detentie are intotdeauna la bazä cä aceasta a executat total sau partial o pedeapsä privativä de libertate inbaza unei hotärarijudecätore?ti de condamnare.
in ceea ce prive§te notiunea de liberare, trebuie arätat faptul cä
aceastainseamnä stingerea unui raport de drept executional penal, care nu trebuie confundat §i identifícat cu notiunea de punere in libértate.
Punerea in libertate nu are la bazä executarea unei hotäräri judecätore§ti decondamnare, cinumaio dispozitie aprocurorului sau a instantei de judecatá de a revoca mäsura arestärii preventive ori o prevedere expresa a legii atunci cänd inceteazä de drept asemenea mäsuri (art 140 Codul Penal).
Un loe aparte in lucrare II ocupä analiza strueturii comisiei de propuneri pentru liberareaconditionatä, din care fac parte procurorul, comandantulpenitenciarului, loctiitorul comandantului penitenciarului pentru pazä §i regim, educatorul, §eful biroului prestärii servicii, $eful biroului evidentä detinuti. Este definitä natura juridicä a comisiei de propuneri pentru liberare conditionatä
In lucrare ?i-au gäsit reflectare ?i modalitätile de sesizare a instantei de judecatá privind liberarea conditionatä, continutul procesului-ver-bal intoemit de comisia de propuneri pentru liberarea conditionatä, judecarea cererii sau propunerii de liberare conditionatä, aspectele referitoare la respingerea cererii sau propunerii de liberare conditionatä, caracterul stimulativ al liberärii conditionate pentru condanjnatiin timpul executäriipedepsei, apelul sau recursul impotriva cererii sau propunerii de liberare conditionatä, termenul de declarare > aapeluluisaurecursului, aspectele privind solutionarea apelului §i recursiiui in cazul liberärii conditionate, rearestarea detinutilor liberati conditicnat, aplicarea institutiei liberärii conditicxiate in unitätile Directiei Generale a Penitenciarelor din Romanía
A
"Incheierea" specificä concluziile recomandärile tezei de
disertatie.
^ »
In finalul cercetärii §tiintifice asupra domeniului investigat Liberarea conditionatä - se cuvine o scurtäprivire retrospectivä §i o relevare a valentdor acesteia a§a cum se prezintä eain prezent, dupä o primä etapä de schimbare a sistemului legislativ determinat de transformärile
de dupa 1989.
1. Aplicarealiberárii conditionate s-aaplicatin tara noastrá de-a lungul timpului din perspectiva mai multor acte normative elabórate in funcfie de sistemul politic de conducere §i a fost adoptat la cerintele momentului ín fiinctie de interesele sistemului de conducere al tárii.
2. Sistemul legislativ ce a reglementat aceastá institutie aincercat sá aplice institutia liberárii conditionate cát mai corect ínsá nu intotdeauna s-au avutin vedere tóate elementele legate de conduita persoanei, de nevoile sale §i de drepturile elementare pe care le are.
3. Actele normative care au stat la baza aplicárii liberárii conditionate $i au dat expresie jurídica acestei institutii nu pot fi considérate decát premise ale unei legislajii de tip nou in domeniul ce a constituit tema investigatiei noastre. Este ?i motivul pentru care multe dintre ele au fost abrógate sau modifícate, practica ?i experienta altor state determinánd noi solutii ori adoptarea celor anterioare.
4. Am relevaí, in continutul tezei, ca legislatiain vigoare nu a clarificat cu suficientá rigoare jurídica, nofiuni §i concepte de baza ce fin de aplicarea liberárii conditionate - in special cele legate de pedeapsa detentiei pe viafá - iar literatura de specialitate nu le-a abordat cu suficient curaj, astfel incát cei pu§i sá aplice institutia respectiva sá poata actiona unitar §i eficient
5. Este necesar ca legiuitorul, teoreticianul §i practicianul, intr-o actiune conjugatá sá se aplice mai mult §i cu o atentie mai profunda asupraimplinirilor §i neimplinirilor in domeniu din perioada trecutá, sá analizeze cu obiectivitate §i responsabilitate rezultatele obtinute §i sá stabileascá prioritátile, sá promoveze noi solutii care sá inláture obstacolele §i sá avem un sistem unitar §i mult mai eficient de aplicare.
6. Cu tóate cá ne aflám in faza de elaborare de noi legi care sá reglementeze domeniul de activitate - executareapedepselor - pe baza experientei proprii, dar §i a altor state, trebuie adóptate cele mai corespunzatoare metode §i se ia cele mai eficiente másuri in domenia ín ceea ce prive§te, ca loctiitor al comandamentului pentru tratament
§i siguranta detenjiei al Penitenciarului de Maximá Siguranfá Craiova §i mai inainte de tóate capracticianin domeniu, am incercat §i voi incerca !n continuare ca gándurile, ideile §i solutiile pe care le-am prezentat in tezá sai§i gaseas cá expresie §i ín actele legislative.
Cercetarea cu atentie a domeniulúi care a constituit subiectul prezentei teze, ne-a permis sá facem ?i urmátoarele recomandári:
1. Regándirea sistemului execujional in sensul de schimbare a prevederilor legislative cu privire la aplicareapedepselor alternative. Nu pentru tóate faptele comise §i care constituie infracpuni se impune aplicarea de pedepse privative de libertate, existánd ín foarte multe situatii posibilitatea atingerii scopului pedepsei §i prin alte másuri cum arfi, de exemplu, munca in folosul comunitátii.
2. S e impune adoptarea de norme juridice care sá reglementeze mai atent fractiunile de pedeapsá ce trebuie executate de o persoaná condamnatá pentru a putea beneficia de institutia liberárii conditionate. Prin fractiile existente in prezent, se produc cel putin douá fenomene care creeazá situatii limeta §i anume; suprapopularea unitátilor de penitenciar prin §ederea unei perioade mari de timp a persoanelor condamnate pana laímplinirea termenului pentru a putea fi luatáin discutía comisiei de propuneri pentru liberan conditionate, iarpe de altáparte ae§terea cheltuielilorbugetare pentru íntretinerea acestorain penitenciar, sume ce ar putea fi redirectionate in alte sectoare care sunt deficitare.
3. Este necesar sá se elaboreze norme §i metode de aplicare a institutiei liberárii conditionate in ceea ce privejte persoanele condamnate la detentie pe viatá pentru care actele normativeinvigoare au únele neajunsuri in referire la indeplinirea cumulativá a conditiilor cerute de lege pentru a putea fi liberati conditionat.
4. Este necesará reglementarea aplicárii liberárii conditionate in concret cu privire la infractiunile ce prezintá un anumit grad de pericol social §i enuntarea lor $i nu dupá cuantumul pedepselor intrucát sunt infractiuni pentru care legeaprevede anumite pedepse insá fapta pentru
саге este judecat §i condamnatpoate sá difere de la un caz la altul, insáinprezentpedepsele se aplicaintre limite minime §i máxime, uneori limita minima fiind prea mare pentru fapta comisa.
5. Pentru reducerea fenomenului infracticml, antecedentelor penale §i stárii de recidiva, ar trebui sá fie punct de referinfa in aplicarea institutiei liberarii conditionate §i in prevederile legale sáfie prevázut ca persoanele care au recidivat de eel putin douá ori sá nu mai poata beneficia de aceastá institute.
6. Rezolvarea, pe plan social, a problemelor stringente de viatá ale cetatenilor intrucat nu de putine ori sunt persoane ce comit infiactiuni pentru a merge in penitenciar unde conditiile de viatá sunt de multe ori §i pentru multi indivizi mult la bune decát dacá ar fi acasá in stare de libertate.
- Considerám cá institutia liberarii conditionate ramán un factor stimulator pentru persoanele condamnate §i demonstreaza caracterul umanist al legii noastre penale ?i care dacá va fi adoptatá in totalitate lanevoile §i cerintele sistemului executional - penal nu poate conduce decát la scaderea fenomenului infiactional.
Conpnutul de esenta al lucrárii a fost reflectat in urmátoarele publicajii:
1. Costache Gh. Condamnat de dóuá ori la detentie pe viatá // Legea §i Viata, nr.2,2000; p. 29
2. Costache Gh. Liberarea conditionatáin cazul concursului de
infractiune //Legea çi Viata, nr.3, p. 21-22,2000;
3. Costache Gfa. Liberarea conditionatà în cazul infractiunilor Continúate//Legea çi Viata, nr.4,2000;
4. Costache Gh. Asemànàri çi deosebiriîntre liberarea conditionatà çi încetarea executârii pedepsei la locul de muncä // Legea çi Viata, nr.5,2000;
5. Costache Gh. Revocarea hberârii conditionate //Legea çi Viata, nr.6,2000.
РЕЗЮМЕ
В диссертационной работе рассматривается условное освобождение как юридический инсппут уголовного права. Объектом исследования является комплекс научно-практических вопросов касающихся судебно-правовой охране человека в пенитенциарной системе, обеспечивающей исполнение уголовных наказаний. В работе включены как теоретические разработки, так и практический опыт автора, работающего в пенитенциарной системе Министерства юстиции Румынии Предпринята попытка переосмыслить понятие условного освобождения, его юридический статус, сходства и расхождения с другими юридическими институтами уголовного права
В работе отмечается, что, согласно некоторым стандартам, лучше использовать другие меры, нежели тюремное заключение, время пребывания в тюрьме должно быть ограничено, тюрьма должна быть крайним средством. Изучаются исторические аспекты развития института условного освобождения, как в Румынии, так и в странах-Европы. Отмечается, что вводя систему оценок за работу в тюрьмах, эта система позволяла в какой то момент досрочно освободить заключенного, который оставался под надзором, будучи за пределами тюрьмы. Так было положено начало условному освобождению, которое вошло в большинство уголовно правовых систем в 19 веке. Отдельный раздел диссертации посвящен условиям предоставления заключенным условного освобождения, к которым относятся отбывания части наказания, старательность в работе, поведение осужденного, доводы исправления, уголовное прошлое. Анализируется применение условного освобождения для различных категорий заключенных. Рассматриваются права и обязанности бывших заключенных которые пользовались институтом условного освобождения. В роботе особо подчеркиваются ситуации ревокации института условного освобождения, условное помилование и др.
Параллельно с широким охватом теоретических проблем пенитенциарной системы, в диссертации отводится большое место процедуры условного освобождения, апелляции и ее сроку, аспекты разрешения процесса апелляции при предоставлении условного освобождения, арест бывших заключенных, пользовавшихся условным освобождением.
Завершает работу анализ применения института условного освобождения в Генеральном управлении пенитенциарной системы Румынии.
SUMMARY
COSTA CHE GHEORGHE: " Release on parol "
The thesis submitted for a doctor's degree in law.
International Free University of Moldova Chi§inau, 2000. Manuscript.
This dissertation thesis analyses the release on parole as an institution of criminal law. The subject of this research is a complex of scientifical and practical questions regarding the penal protection of human rights in the penitentiary system as a garantee in the execution of penalties.
All the efectuated investigations and recommandings of this study have been used by the author, who is working in the penitentiary system of Ministry of Justice in Romania.
Has been made an attempt to analyse the concept of releasing on the parole, its juridical status and its similitude and differentiation with the institution of criminal law.
There is underlined that according to some standarts it's better to use other ways than imprisonmnent, to minimize the term of being in preason and that preason must be the last punishment.
Here are analyzed the historical aspects of the development of the institution of criminal law and the releasing on the parole in Romania and in other European countries.
A particular section deals with the conditions on releasing on the parole like: staying in preason not the whole term, insistence of the convict, his demeanour, prooves for his correction, and his criminal antecedents.
Also there is analysed the procedure of releasing on the parole on different kinds of convicts, rights and obligations of former convicts who used the institution of criminal law.
In this study are pointed out the dismissals of the institution of releasing on the parole and the pardon.
Simultaneously with the theoretical problem of penitentiary system in the dissertation thesis a special attention is paid to the procedure of releasing on the parole, appealing and its terms limit, custody of former convicts.
The work ends with the analysis of using the institute of releasing on the parole by the General Direction of penitentiaries in Romania.
