АВТОРЕФЕРАТ ДИССЕРТАЦИИ по праву и юриспруденции на тему «Контрабанда и ее виды в соответствии с уголовным законодательством Республики Молдова»
MINISTERUL EDUCATIEI §1 ÇTHNTEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNTVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
CU TITLU DE MANUSCRIS CZU 343.37 (478.9)
Sava MAIMESCU
CONTRABANDA §1 MODALITÂJILE El ÎN REGLEMENTAREA LEGISLAJIEI PENALE A REPUBLICII MOLDOVA
Specialitatea - 12.00.08 (drept pénal çi criminologie;
drept penitenciar)
Autoreferatul tezei de doctor în drept
Chiçinâu - 2000
V
<r
Teza a fost realizatà în cadrul Catedrei Drept Penal §i Criminologie a Universitàfii de Stat din Moldova
Conducator çtiinfiflc:
Constantin FLOREA, doctor în drept, conferentiar
Referenji oiiciali: Ion Suceavä, doctor în drept,
profesor universitär (România); Valeriu Bujor, doctor în drept,
conferentiar universitär (Moldova)
Instituya de profil:
Curtea Suprema de Justice a Republicii Moldova
Sus^inerea va avea loc la data de 30 iunie 2000, ora 1400 în cadrul Consiliului §tiin^ific specializat D-12.93.51 de pe lîngà Universitatea de Stat din Moldova (MD2009 Chiçinâu, str. A.Mateevici, 60, blocul IV, aula 222)
Teza de doctor poate fi consultatâ în Biblioteca Universitáfii de Stat din Moldova (MD2009 Chiçinâu, str. A.Mateevici, 60)
Autoreferatul a fost expediat la data de mai 2000.
Secretar çtiintific al Consiliului çtiin|ific specializat, doctor în drept, conferentiar
Elena Constantinescu
I. Característica generala a lucrärii
Actualitatea temei. Objinînd independerá la ínceputul deceniului nouá al secolului al XX-lea, República Moldova într-o perioadä relativ scurtâ de timp, de trecere generala de la lungul regim totalitär la o societate democraticä, a ob{inut succese remarcabile în viaja internä çi pe arena international! Astfei, República Moldova printre primele republici din cadrai fostei Uniuni Sovietice a fost primitä in Uniunea Vamalä Mondialä (1995), actualmente râmîne de finalizat procedura de încadrare a Moldovei ca membru activ al Organizafici Mondiale a Comerfului, devenind totodatä çi membru al Uniunii Europene, de^inínd în acest context primatul nu numai fa|ä de majoritatea {ärilor din cadrul CSI, dar çi fa{ä de únele din (ärile Europei Centrale.
în aceastä perioadä de timp în Jarä au avut loc multiple transformäri democratice, s-a créât o societate nouä, bazatä pe principiile democratice ale statului de drept. Paralel au început sä aparä noi forme de cooperare, tinzînd la formarea noilor rela(ii sociale, economice çi de piajä.
Astfei, angajamentele internationale ale Republicii Moldova, aderarea tärii noastre la acte internationale de mare însemnâtate, transformärile radicale din societate genereazä profunde implicatii asupra reglementärii penale.
Organele supreme de stat au început sä atragä o atentie deosebitä stabilirii noilor principii ale statalitätii Moldovei, elaborînd în acest scop noi proiecte de legi care se sprijinä pe niçte repere valorice calitativ noi, pe principiile democratice ale statului de drept nou format. De cätre Parlamentul Republicii Moldova au început sä fie elabórate noi coduri de legi ale Republicii Moldova, care au concentrât cele mai profunde cerise sub aspect legal, moral, social çi politic al unei societäti determínate. Din çirul acestora pot fi nominalizate: Codul vamal al R.Moldova (martie 1993), Legea "Privind frontiera de stat a Republicii Moldova" (mai 1994), Legea "Privind activitatea veterinarä" (iunie 1995), fapt care ne dovedeçte despre grija manifestatä de organul suprem legislativ al statului faja de întârirea frontierei de stat - unul din principiile de bazä farä de care un stat nou format n-ar putea exista çi funciona. Manifestínd Ínteres faja de întârirea frontierei {ärii, legislatorul paralel a adoptat un çir de legi ce urmau a consolida baza economicä a statului nou apärut, precum çi un çir de modificári çi completäri în codurile de legi penale, administrative çi civile în vigoare care au ca scop ocrotirea çi dezvoltarea relatiilor sociale pe baza noilor principii democratice. Tinzînd sä ocroteascä în primul rînd poten^ialul economic al statului.
legislatoral a introdus un numär imens de modificàri çi completàri îndeosebi ín Codul penal çi Codul de procedura penalà aie Republicii Moldova, majoritatea dintre care se atribuie la compartimentul avînd caracter economic. Numai referitor la art.75 al Codului penal al Republicii Moldova, care la momentul actual este unul din articolele de bazä prevederile cäruia contribuie la ocrotirea potenjialului economic al statului, în aceastâ perioadä de timp au fost adóptate 5 proiecte de lege care au complétât çi modiflcat norma de drept nominalizatä.
Contrabanda e consideratä una dintre cele mai vechi infracjiuni din practica juridicä penalä mondialä, însa în perioada sovieticä termenul de contrabando nu era atît de larg râspîndit çi utilizat. El era strict utilizat doar în cadrai organelor de resort, al instan^elor de judecatä ce pineau de combaterea ei çi, în cazuri deja stabilité, de aplicarea pedepsei penale.
Nici la momentul actual în statistica oficiala a inftac^iunilor nu exista cota-parte a acestei infrac^iuni, care submineazá substancial potcnjialul economic al statului. La fei nu existä nici articole, nici monografii eu privire la comiterea contrabandei, care ar confine característica ei generalä, indicii calitativi çi cantitativi, modalitä|ile de comitere, cäile de combatere a acestui flagel etc.
Anume aceste circumstanfe, precum çi interpretarea diversá a nofiunii de contrabandä, deci dorinja de a ob{ine un curent de opinii unitar çi statornic asupra con|inutului ei, (inînd seama de gradul de important al obiectelor asupra cärora ea atenteazà çi de pericolul social sporit pe care îl prezintà, determinä actualitatea temei pentru çtiinfa dreptului penal çi practica vamalä a republicii noastre, a organelor de drept abilitate cu dreptul de a combate aceastâ infraepune de frauda.
Scopul sarcinile lucräril Ini{iind analiza fenomenelor de contrabandä, ne-am propus scopul de a scoate la ivealâ diversele motive ce stau la baza comiterii acestei infracçiuni de frauda. Pentru a-1 concretiza, ne-am sträduit sâ redàm dinamica, tendiiiÇele, legitatea, structura çi particularità|ile comiterii acestui flagel. Am urmàrit de asemenea scopul de a specifica întregul spectru de modalitä(i de comitere a contrabandei, Jinîndu-se cont de situajia geopoliticà a Republicii Moldova, cu specificul Transnistriei.
în calitate de obiectiv al lucrârii noastre am ales çi çirul imens de problème ce vizeazä multitudinea de modalitä{i de depistare a contrabandei, de calificare corectä a ei, de aplicare adeevatä a pedepselor penale pentru comiterea acestei infrac{iuni çi, nu în ultimâ instanÇa, mäsurile de prevenire çi combatere.
Cele sus-menfionate au determinat in deplinä mäsurä sarcinile concrete ale studiului, care constau in unnätoarele:
- a scoate la ivealä, in mäsurä posibilä, diversele lacune existente in legislaba penalä §i vamalä care stau la baza combaterii contrabandei in Jarä;
- a da o calificare pe cit se poate de corectä a tuturor modalitäjilor de comitere a contrabandei in R.Moldova, (inind cont de specificul regiunii Transnistria;
- a completa lipsurile in norma de drept penalä §i vamalä care stä la baza calificärii acestei infrac|iuni $i aplicärii ulterioare a sanc(iunilor penale adecvate pericolului social sporit al faptei comise;
- a recomanda tuturor organelor de drept §i control financiar, altor organe abilitate, pe deplin sau parfial, cu dreptul de combatere a contrabandei, indeosebi cu obligafiunea de a curma activitä^ile de contrabandä economicä in sfera relajiilor economice externe, de a crea un mecanism integru de combatere a traficului ilicit de droguri, armament $i valutá;
- a supune analizei diferitele §iretlicuri intreprinse de contrabandijti la hotarele Republicii Moldova §i a altor State in scopul trecerii ilicite farä obstacole peste frontierä a diferitelor márfuri, informind despre metodele avansate elabórate subdiviziunile vamale din teritoriu in baza unui buletin informativ, utilizat strict in scop de serviciu;
- a elabora o bazä unicä de date informative a organelor de resott §i control financiar despre faptuitorii de contrabandä $i despre evaziunile cu caracter fiscal, utilizind-o strict in interesele combaterii contrabandei 51 ocrotirii potenjialului economic al statului;
- a contribuí, cu participarea concretä a organelor vamale, la elaborarea proiectelor de legi, la modificarea legilor in vigoare in mäsura in care acestea {in de reglementarea transportärii, de evidenfa §i utilizarea legitimä a bunurilor materiale ce trec peste frontierä, care, in cazul nerespectärii acestor legi, pot deveni obiecte materiale ale contrabandei;
- a contribuí la amplasarea corectä §i justificatä a contrabandei in cadrul altor infracjium economice in noul Cod penal al Republicii Moldova, care urmeazä a fi elaborat $i aprobat de cätre Parlamentul {ärii.
Baza metodologicä a studiului Drept baza metodologicä a analizei fenomenului de contrabandä au servit abordärile savanfilor penali$ti m$i, ucraineni, moldoveni, romäni, care, studiind problemele teoretice fundamentale privind aparijia §i combaterea contrabandei, §i-au expus pärerile
çi pozifiile sale pe care practica organelor de drept çi a celor vainale le-a confirmât sau nu în timp çi spaÇiu. De asemenea, au fost utilízate monografiile lucrätorilor practici ai organelor de resort competen^ în domeniul depistàrii, calificàrii çi combaterii contrabandei.
Autorul a apelat pe larg la materialele de arhivä ale oiganelor vamale, de anchetä penalä çi ale instanjelor de judecatâ pe cazurile examinârii çi aplicärii pedepselor penale pentru comiterea contrabandei.
De asemenea au fost puse in uz dátele de arhivä din mapele de corespondenjä cu fárile limitrofe, CSI çi cu cele din Europa (România, Franja, Polonia, Ungaria) pe problemele combaterii contrabandei. De catre autor au fost studiate çi analízate ponderea unitájilor de transport çi a pasagerilor, care anual trec frontiera statului, dátele privind coraportul dintre importul çi exportai de märfuri, acestea fiind insúmate în 5 scheme grafice ce relateazä situaba realä în acest domeniu.
Totodatä, au fost studiate çi analízate cele 465 de dosare penale pe caz de contrabanda care au fost intentate în perioada 1992-1999 de cätre organele vamale, MSN, alte organe. La fel au fost supuse analizei dosarele penale pe cazuri de comitere a contrabandei din perioada 1991-1999, pe care Curtea Suprema de Justicie a Republícii Moldova, Curtea de Apel, alte instante de judecatâ çi-au pronunjat sentinja.
Drept suport nu mai pu{in important au servit materialele seminarelor internationale de la Iaçi (1995), Snagov (1998), aie diverselor çedin^e convocate pe problemele combaterii contrabandei ce s-au desfaçurat la Bucureçti (România) în cadrai programului SECI în perioada anilor 19971999, precum çi practica bogatä a autorului în organele vamale, care a activai mai mult de 12 ani în domeniul combaterii contrabandei çi a încâlcârii regulilor vamale.
Baza empírica a studiului Baza empiricä a investigare! au constituit-o: Constituya Republicii Moldova, actele legislative çi alte acte juridice normative eu privire la infrac^iunea de contrabandä, legislarle unui çir de tari din cadrai CSI, de pe continentul european §i cel american, actele internationale în sfera combaterii contrabandei, acordurile bilaterale încheiate de Moldova cu alte State referitor la colaborarea în domeniul vamal çi protegía reeiproeä împotriva contrabandei, precum çi dátele statistice ce vizeazä tema investiga{iei.
Caracterul çtiintific original al lucräriL Caracterul inédit al lucrärii e determinat de faptul cä este o prima cercetare çtiintificâ complexa în
República Moldova in care este supusà analizei în detalii infracjiunea de contrabandâ §i modalitâtile ei, evidenjiindu-se cauzele ce genereazá acest flagel, favorizeazà comiterea lui, indicîndu-se totodatà la metodele de combatere a acestuia.
La iniciativa autorului, în legislaba Republicii Moldova ce priveçte depistarea çi califîcarea contrabandei au fost introduse prevederi ce vizeazâ noi modalità^i de comitere a contrabandei, printre care çi modalitatea "asociatâ de nedeclararea sau declararea neautenticâ în documéntele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei", care au fost aprobate de Parlamentul |ârii în iulie 1998.
Pe parcursul lucrárii se propune de a modifica çi completa art.75 C.P. RM, de a recalcula pedepsele penale pentru comiterea ei, reieçind din caracterul antisocial sporit pe care-1 prezintâ aceastâ infractiune.
Valoarea aplicativâ. Valoarea aplicativâ a lucrárii constà în faptul cà autorul a contribuit la aducerea în concordants a legisla{iei penale çi vamale în acest domeniu eu cazurile practice. Materialele studiului nostru pot fi folosite la elaborarea proiectului noului Cod vamal al Republicii Moldova, la perfectionarea legisla^iei penale eu privire la contrabandâ çi alte componente de infractiuni adiacente. Investigaba, recomandârile çi concluziile elaborate de autor prezintâ Ínteres pentru cercetarea problemelor ce tin de încàlcarea regimului vamal. Unele pot fi utile la încheierea contractelor cu alte târi privind protectia regimului de frontierâ, schimbul de date de arhivâ între institu{iile vamale çi organele de anchetà penalâ.
Metodele de depistare a contrabandei, elaborate de autor, au fost eu succès aplícate la descoperirea cazurilor de contrabandâ sâvîrçite pe ruta Balcanicà, a fiiierelor ce |ineau de transportarea ilicitâ a bâuturilor spirtoase din Moldova spre Rusia, precum çi de transportarea pe cale de contrabandâ a tigârilor de import pe ruta Ucraina-regiunea Transnistria-Moldova-România. Ele au contribuit de asemenea la descoperirea traficului ilicit de arme çi armament în tranzit prin teritoriul R.Moldova, precum çi a filierei Bulgaria-România-Moldova-Rusia pe care mai mulji ani la rind au fost trecute pe cale de contrabandâ unitâti de transport, anterior râpite.
Prin aceleaçi metode propuse de autor au fost depistate mari cantitàji de droguri, de aur sub forma de bijuterii, inclusiv schema clasicâ de import a carburanjilor în República Moldova fârâ achitarea taxelor çi plâtilor vamale stabilité de legisla{ie.
Recomandârile autorului sunt aplícate de asemenea în practica zi de zi a vamelor de frontierâ la descoperirea modalitâtilor de comitere a contrabandei, la instruirea efectivului din vamele de frontierâ.
Aprobarea fi aplicarea rezultatelor. Concluziile çtiinfifice çi practice aie prezentei lucräri, inclusiv cele ce s-au referit la modificarea legislafiei în domeniu, a politicii vamale çi penale, a raecanismului ce (ine de prevenirea çi combaterea modalitâplor de comitere a contrabandei în República Moldova au fost prezentate çi discútate la diferite seminare la nivel national çi international (în cadrai seminarului lucrätorilor organelor de resort de la Cairo (Egipt) din mai-iunie 1996, de la Snagov (România) din iunie 1998), fiind publícate în reviste de specialitate çi presa republicanä.
Structura tezei. Asupra structurii tezei au influençât caracterul juridico-pénal çi practico-çtiin{ific de interpretare a temei supuse analizei, actualitatea temei, scopurile çi sarcinile studiului, precum çi cercul de problème abórdate, materialele normative, juridice, dátele dosarelor de arhivä ale organelor vamale, de anchetä penalä çi judiciare, materialele conferin{elor çtiinfificc convocate în acest domeniu, izvoarele çtiintifîce, alte surse.
Structura tezei cuprinde: considera(iuni generale, patru capitole ce includ paisprezece paragrafe, généralité çi propuneri, bibliografie, anexe çi rezumat.
II. Continutul lucrärii
In Consideratiuni generale este reflectatä característica generala a tezei, argumentîndu-se actualitatea çi important temei, la fei sunt determínate scopurile, sarcinile, metodele de cercetare, importanja teoreticä çi practicä a temei, precum çi baza informativa.
Capitolul I. Notiunea de contrabanda. Analiza jurídica a contrabandei în acest capítol autorul dà definida nofiunii de contrabando, aceasta fiind interpretatä ca acfiune îndreptatà contra voinjei statului ce semnificä trecerea ilicitä peste frontierä a obiectelor, märfurilor, a altor valori, încâlcîndu-se regimul vamal stabilit sau täinuindu-le de el, sâvîrçitâ în cele mai dese cazuri în scop de profit.
Practica organelor de anchetä penalä çi a celor vamale ne demonstrcazä cu certitudine cä contrabanda este una dintre cele mai grave fapte susceptibile a fi sâvîrçite în sfera raporturilor juridice vamale, deoarece prin comiterea ei se lezeazä efectiv valori sociale de maximä importará, o serie de interese superioare ale statului. Fenomenul de contrabandä este generat de transformärile economice nereuçite din societate. Contrabanda reflectä cultura çi gradul de dezvoltare a societäjii.
Etapele contrabandeé aceasta fund recunoscuta in unele cazuri ca forma a crimei organízate (F. Sandu - Romania), nu pot fi realízate pe teritoriul unuia §i aceluiaji stat, mai ales cind e vorba despre filiere. La comiterea acestui flagel faptuitorii numaidecit incalcá nórmele de drept ale statului de pe teritoriul cáruia scot obiectele de contrabandá ale statului unde urmeazá sá le comercializeze, obfinínd profilul dorit.
Fiind o infrac(iune de caracter formal (I.S.Ti$kevici - Federatia Rusa), precum material, contrabanda nu íntotdeauna poate provoca prejudiciu material statului unde ea a fost depistata. Componenda fórmala a contrabandei este legatá de consumarea, adicá de índeplinirea ac(iimilor care pun in pericol interesele de stat sau sociale ocrotite de lege. Consecinfele ei se gásesc in afara limitelor componenfei de infracfiune.
Practica organelor vamale, de anchetá pénala, a instan|elor de judecatá ne dovede§te cá caracterul latent al contrabandei adeseori favorizeazá comiterea altor crime pe teritoriul fárilor vecine sau al |arilor prin care obiectele materiale ale ei se aflá ín tranzit.
in primul paragraf al acestui compartiment - "Obiectul contrabandei §i modalitátile lux: obiectul general, obiectul de specie sau generic ,v¡ obiectul nemijlocit" - autoral supune unei analize ampie nojiunile cuprinse in denumire.
Problema privind obiectul contrabandei treze$te opinii contradictorii 5i nejustificate in rindul teoreticienilor §i practicienilor, indeosebi in cazurile cind contrabanda poartá caracter formal.
Din aceste considérente noi am decis a face o analizá deosebitá a:
- obiectului general al contrabandei;
- obiectului de specie sau generic;
- obiectului nemijlocit §i a
- obiectului material al contrabandei.
Analizind obiectul generic al infracjiunii de contrabandá, autoral susfine cá acesta íl constituie nu bazele orinduirii de stat (V.A.Vladimirov, V.D.Meni§aghin), ci interesele de stat in sfera activitáfii economice. Astfel, in opinia autoralui, contrabanda trebuie inclusa nu 111 categoría infracjiunilor deosebit de periculoase contra statului, ci catre alte categorii de infractiuni contra statului, deoarece infracjiunile de contrabands atenteazá la relafiile economice ale R. Moldova stabilite cu alte state, altfel spus - la monopolul de stat in sfera comerjului exterior.
Determinînd obiectul material al contrabandei, autorul propune de a subdiviza bumirile materiale care îl constituie ín trei grupe: prima include bunurile materiale care existà liber pe piaja de desfacere (mârfurile de larg consum, márfurile industríale, produsele agricole, confec|iile din ele, obiectele de prc{, valorile valutare, valuta, tímbrele poçtale etc.); a doua -substancie narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrávitoare, radioactive çi explozive, deçeurile nocive, armamentul, dispozitivele de explodare, ármele de foc, munijiile, cu excepta armelor de vînàtoare cu Jeava lisa çi a cartuçelor destínate pentru ele, precum çi obiectele a cáror trecere peste frontierá se face numai ín baza permiselor spéciale eliberate de autoritâjile de stat; a treia - valorile culturale, obiectele de patrimoniu national, a cáror trecere peste frontierá se efectueazá numai ín baza permiselor speciale eliberate de Ministerial Culturii al Republicii Moldova.
Autorul face o característica ín detalii a fiecàrui obiect material ín parte, completínd-o cu numeroase spete.
Autorul propune de a lárgi no{iunea de substante toxice (obiect material al contrabandei), deoarece, ín opinia luí, ea este definitá de Plenul Curtii Supreme de Justitie íntr-un mod restrins, fapt ce genereazá divergente de opinii la calificarea cazurilor.
De asemenea, tinînd cont de faptul cà cazurile de trecere ilicità peste frontierá vamalá a bunurilor ce constituie patrimoniul cultural nacional sunt destul de frecvente, se propune de a completa legislaba ín vigoare ce reglementeazá regimul lor juridic, precum çi de a elabora o noua lege referitor la introducerea ín çi scoaterea din Jará a valorilor culturale.
Se face concluzia cà obiectul material al infracjiunii de contrabandá íl formeazá orice bun (sau orice pluralitate de bunuri) care, ín temeiul legii, sunt supuse cotitrolului vamal.
In paragraful doi - "Latura obiectivâ a contrabandei" - se face o analizá ín detalii a laturii obiective a contrabandei çi a modalítátilor ei. Se descriu pe larg fórmele çi metodele de tàinuire a contrabandei, de comitere a ei prin eludarea de la controlul vamal. Autorul defineçte notiunea de eludare de la controlul vamal çi, tinînd cont de practica institutiilor vamale ín acest domeníu, propune completarea normei de drept ce reglementeazá regimul juridic vamal.
Reieçind din practica de depistare a diferitelor cài çi metode de comitere a contrabandei, autorul supune unei analize ampie juridico-penale ñecare modalitate de comitere a contrabandei, gcneralizînd cauzele çi scopurile care au stat la baza lor.
ín aceastá ordine de idei, autorul indica la una dintre cele mai frecvente modalitáji de comitere a contrabandei - nedeclararea sau declararea neautenticá in documéntele vamale alte documente de trecere a frontierei -caracterizínd flecare componentá in parte, determintnd deosebirea intre nedeclararea §i declararea neautenticá. Totodatá, autorul accentueaza ponderea ridicatá a acestei modalitáfi de contrabandá in cadrul general al celorlalte moda-litá|i.
In continuare susjine cá ín calitate de documente care confín date neautentice urmeazá a fi recunoscute documéntele care conjin elementele §i indicii originalului, informatiile introduse in ele fiind ínsá false. In opinia autorului, termenul "false" necesita a fi inlocuit cu "denaturate", fapt prin care ar fi justificatá aplicareatermenului "declararea neautenticá".
Autorul considerá de asemenea cá ar fi necesar de a crea in cadrul organelor vamale laboratorul vamal, cu statut de persoaná jurídica, subordonindu-1 Departamentului Controlului Vamal, care ar efectúa nemijlocit in instituye vamale, in mod operativ §i calitativ, expeitiza márfurilor, obiectelor introduse pe teritoriul RMoldova.
Se inainteazá propunerea de a completa una din fórmele de comitere a contrabandei prevázute de art.75 C.P. RM - prin eludarea de la controlul vamal -cu sintagma "prin incálcarea modului stabilit de efectuare a controlului vamal", argumentind propunerea cu diverse cazuri de contrabandá sávirjite nemijlocit prin cadrul institu(iilor vamale §i in órele de control vamal.
Ín paragraful trei - "Latura subiectivá a contrabandei" - sunt specificate componentele laturii subiective, facindu-se delimitarea contrabandei de alte incálcári de lege cu caracter penal. ín opinia noastrá, contrabanda se deosebejte de alte norme de drept penal prin:
a) gradul pericolului social;
b) caracterul legalitatii;
c) consecinfele juridice.
Analizind aceste elemente ce au stat la baza delimitárii, facute de autor, a infrac(iunii de contrabandá de alte infracjiuni care au puñete de tangenfa cu ea, autorul conchide cá contrabanda se comité numai cu intense directa, ceea ce indicá la pericolul social sporit al acestei infractiuni. consecinfele juridice fiind mult mai grave decit pedepsele stabilite pentru ea de legislator. Din aceste considérente autorul propune de a majora pedepsele penale (de baza ?i cele complementare) pentru aceastá faptá.
In paragraful patru - "Subiectul contrabandei" - este supus analizei subiectul contrabandei. Pe parcursul textului autorul face o apreciere a
subiectului general, constatind §i argumentind cä subiectul general al infrac|iunii de contrabandä poate ñ orice persoana fizicä. O atente deosebitä autorul a acordat subiectului calificat printr-o calitate specialä. Pentru prima data in practica calificärii subiectului contrabandei a fost data aprecierea persoanelor cu func|ii de räspundere - subiec(i speciali ai contrabandei, autorul clasificindu-i in patru grupe. ín continuare flecare grupä in parte a fost supusä analizei respective, reie§ind din practica vamalä stabilitä. Astfei, pentru prima datä in categoría subiectului special al contrabandei au fost inclu5i reprezentanfii poli^iei de frontierä, ai serviciului Veterinär §i fitosanitar.
In calitate de subiect special al contrabandei autorul propune de a fi considerate §i persoanele cu inalte funcjii de räspundere, adicä persoanele care se bucurä de inlesniri vamale in baza statutului juridic deosebit pe care il dcfin.
Capitolul II. Modalitätile contrabandei in República Moldova §i delimitar ea ei de alte componente de injractiuni adiacente include cercetarea diverselor modalitäfi de comitere a contrabandei, in special fiind caracterízate cele comise in sfera rela{iilor economice, facindu-se delimitarea lor de alte componenje de infracfiuni cu care se intersecteazä frecvent contrabanda.
Paragraful unu - "Modalitätile contrabandei comise de persoanele ßzice " - {ine de analiza cazurilor §i modalitä(ilor de comitere a contrabandei, care, de fapt, a §i constituit unul din obiectivele studiului nostra. Se face o analizä detaliatä a intregii game de §iretlicuri prin intermediul cärora sunt trecute ilicit peste frontierä diferite valori valutare, valuta forte, alte obiecte, faptuitorii prejudiciind substancial bugetul statului. Se prezintä in analizä dinamicä dátele pe ultimii cinci ani privind numärul de persoane fizice ce au trecut in ambele direc^ii frontierä vamalä a |ärii, indicindu-se specificul celor mai iscusite modalitä|i ale contrabandei la care recurg faptuitorii ei.
In baza datelor disponibile ale arhivelor institu|iilor vamale se efectueazä o analizä statisticä a numäralui de persoane, care au fost subiec{i ai contrabandei in perioada anilor 1992-1999. Autorul inainteazä propunerea de a fi majoratä virsta de la care persoanele ce au sävir§it contrabandä pot fi trase la räspundere penalä. De asemenea se propune de a introduce in practica vamalä un nou formular al declarajiei vamale ce necesita a fi completat de persoanele fizice care tree frontierä.
In plus, autorul considerä cä e necesar de a fi aduse in concordantä prevederile art. 193 C.C.P. RM cu prevederile art.75 C.P. RM referitor la
recunoaçterea unitafilor de transport ca instrumente de comitere a infracjiunii de contrabandâ, prevàzute de pet. 16 al Hotarîrii Plenului Cur¡ii Supreme de Justifie a Republicii Moldova "Despre practica judiciarâ în cauzele privind contrabanda çi contravenjiile administrative vamale", Nr.19 din 10 iulie 1997.
Tinînd cont de diversitatea cazurilor de trecere peste frontierâ a unitâfilor de transport, autorul propune ca în noul Cod vamal sa fie introdus un articol aparte care ar réglementa trecerea unitâÇilor de transport peste frontierâ çi modul de declarare a acestora.
în paragraful doi - "Comiterea contrabandei în sfera relatiilor economice externe " - este indicatâ diversitatea de modalitáfi prin intermediul càrora pe teritoriul {ârii pátrund loturi enorme de diferite màrfuri farâ achitarea pla|ilor vamale stabilité de legislare. Se indica care este rolul-cheie al rcprczentanÇilor economiei tenebre din República Moldova în aparijia çi funcjionarca a mai multor scheme clasice de comitere a contrabandei, îndeosebi în sfera relatiilor economice externe, care au funefionat mai mulfi ani la rînd, {inîndu-se cont de specificul regiunii Transnistria.
Autorul înainteazâ propunerea de a se trecere obligatoriu la marcarea mârfurilor produse în República Moldova, finîndu-se cont de codul liniar al màrfurilor atribuit (ârii noastre, precum çi de nórmele internationale, indicînd la necesitatea elaboràrii unui proiect de lege în acest domeniu. Se indicâ la premisele obiective de introducere a celei mai freevente modalitáti de comitere a contrabandei de catre agenjii economici - prin nedeclararea sau declararea neautenticâ în documéntele vamale çi alte documente la trecerea frontierei - çi la efectul economic, financiar care poate fi obtinut în urma depistârii ei.
Tinînd cont de caracterul complicat al infracpunilor de contrabandâ sâvîrçite în domeniul relajiilor economice externe, autorul propune de a forma pe teritoriul Republicii Moldova judecàtorii vamale sau de a completa personalul judecâtoriilor economice cu judecâtori specializafi în interpretarea çi aplicarea normelor penale care ocrotesc regimul juridic vamal.
în paragraful trei - "Delimitarea contrabandei de alte componente de infractiuni adiacente" - ce face analiza componentelor de infracjiuni eu care contrabanda freevent se intersecteazâ, propunîndu-se spre utilizare în practica juridico-penalà termenul de infractiuni adiacente.
Autorul susfine câ numârul acestor infractiuni, spectrul lor, e mult mai variât decît cel stabilit de teoreticienii dreptului penal (M.P. Carpuçin, M.P. Mihailov - Federaba Rusâ) çi, intru determinarea lui corectâ, propune
modificarea çi completarea normelor de drept penale (art. 80 C.P. RM -trecerea ilegalâ a írontierei de stat; art.85 C.P. RM - încâlcarea regulilor privind efectuarea operafiilor valutare; art.119, 120 çi 121 C.P. RM -sustragerea de bunuri din avutul proprietarului sàvîrçità prin furt, jaf sau tîlhàrie; art. 182 C.P. RM - rápírea mijloacelor de transport etc.) ce vizeazâ aceste categorii de fapte ilicite, làrgind astfel çirul de infrac\iuni adiacente eu care contrabanda are puñete de tangen{à.
La fel se propune completarea denumirii art. 80 C.P. RM: dupa no^iunea "frontiera de stat" înparanteze sà fie indicat çi cuvîntul "vamalà", fapt care ar contribui la aplicarea articolului nominalizat de rînd eu art.75 C.P. RM în caz de comitere a contrabandei la frontiera eu Ucraina.
Autorul propune ca în noul Cod penal sa fie prevàzutâ aplicarea normei de drept pentru traficul ilicit de fim|c umane - infracfiune adiacentà eu contrabanda.
Capitolul III. Semnele calificative aie contrabandei ji aie modalitâfilor el Sunt specificate circumstanjele agravante care constituie semnele obiective çi subiective aie contrabandei.
Au fost supuse analizei §i descrierii semnele calificative aie contrabandei, autorul indicînd câ fapta ilicità poate fi calificatà ca contrabandà numai dacá e prevàzutâ de legea penalâ în calitate de faptà socialmente periculoasà, sàvîtçitâ eu vinovàçie çi pasibilâ de pedeapsâ.
Drept circumstanje agravante ale contrabandei sunt considérate:
- sàvîrçirea contrabandei de càtre o persoanà, care anterior a mai sâvîrçit contrabandà;
- sàvîrçirea contrabandei de un grup de persoane, care s-au organizat pentru activitatea de contrabandà;
- contrabanda comisà de o persoanà cu func|ie de ràspundere sau eu înaltà funche de ràspundere;
- contrabanda sàvîrçità în propor|ii deosebit de mari.
In paragrafiil unu - "Contrabanda sâvîr§ità în mod répétât" - autorul, în baza izvoarelor practice çi teoretice, face o analiza a celor doua forme de contrabandà - aça-numita "simplà", prevàzutâ de alin.l ait.75 C.P. RM çi contrabandà sàvîrçità în mod répétât, prevàzutâ de alin.5 art. 75 C.P. RM, diferen|a între ele fîind facutà reieçind din gradul pericolului social çi consecinfele parvenite în urma comiterii acestor fapte.
Pentru a face o distincte transparentà între contrabanda simplà çi contrabanda sàvîrçità în mod répétât autorul propune ca în Partea generalà a
noului Cod penal sá fie introdusá o norma de drept specialá care sá determine infractiunea comisa in mod repetat, cumulul de infrac{iuni, infractiunile omogene §i infractiunile comise o singurá data, tóate acestea putind fi luate in considerate la calificarea infracfiunii de contrabandá.
In paragraful doi - "Contrabanda comisó de un grup de persoane, care s-au organizat pentru activitatea de contrabanda" - autorul defínele nojiunea de grup de persoane ce s-au organizat pentru comiterea contrabandeé aceasta fíind consideratá de unii autori ca o infractiune tipicá din sfera crimei organízate (F. Sandu - Románia).
Este determinat coraportul dintre pericolul social al activitájii infracfionale a mai multor persoane §i activitatea infrac(ionalá a unei persoane.
Sunt specificate categoriile de participant la contrabandá. Se indicá cá flecare membru al grupului de persoane care s-au organizat pentru a sávir§i contrabandá (instigatorul, autorul, complícele etc.) are rolul sáu determinat in prealabil, la aplicarea pedepsei (inindu-se cont de caracterul ac(iuniIor aces-tora la trecerea obiectelor de contrabandá peste frontierá. Autorul indicá cá complicitatea la infractiune constituie un grad de pericol social sporit.
Sunt examínate diverse opinii ale savanjilor penalijti (A.A.Fedoseev -Federaría Rusá) referitor la nofiunea de grup organizat. Autorul prezintá spre analizá §i concluzii multiple cazuri de contrabandá sávir§itá in grup, membrii cáruia activeazá in común mai mulfi ani la rind provocind prejudicii materiale nu numai R.Moldova, dar §i altor state - atit din cadrul CSI (in special Rusiei), cit §i altor fári europene (Bulgariei, Romaniei §i Germaniei).
Sunt relevate semnele distinctive ale complicitájii la contrabandá:
- participarea la una §i aceea§i faptá de contrabandá a douá sau a mai multor persoane;
- activitatea lor comuna;
- caracterul intenjionat al activitá{ii participanjilor, de care trebuie sá fina cont organele de anchetá penalá ?i instálele de judecatá la calificarea acestei forme specifice de activitate infrac{ionalá.
Autorul nu susfine opinia exprimatá de unii penali§ti, potrivit cáreia in cazul comiterii contrabandei in grup una din condi(iile obligatorii ar fi trecerea tuturor participanfilor peste frontierá. In acest context autorul ?§i exprimá párerea cá la calificarea contrabandei ca infracfiune sávir$itá de un grup organizat e suficient ca niñear unul din membrii acestui grup sá intreprindá ac^iuni de contrabandá.
Tinind seama de pericolul social sporit al contrabandei comise de un grup de persoane, autorul propune ca pedeapsa pentru sávir§irea ei sá fie mult
mai severä decît pentru alte agravante ale acestei infracjiuni - priva|iunea de libertate pe un teimen de la 15 pînâ la 25 de ani.
In paragraful trei - "Contrabanda comisä de o persoana cu functii de râspundere, Jacîndu-se uz de situatia de serviciu" - este relatat gradul §i pericolul social sporit al acestei infracjiuni, prejudiciul care-1 poate cauza activitatea de contrabandä a acestei categorii de persoane - subiccji speciali ai contrabandei.
Pentru prima datä in literatura de specialitate din ¡ara ce vizeazä regimul juridic vamal în calitate de subiect special al infracfiunii de contrabandä este indicatä persoana oficiala cu înaltâ funche de râspundere, care face uz de situatia de serviciu in scopul comiterii contrabandei. Autorul sustine cä in asemenea caz persoana care a savîrçit contrabandä întruneçte cumulativ calitätile obligatorii ale subiectului ce poartä caracter general çi sunt cerute de lege (vîrsta, responsabilitatea), precum çi calitä|i specifice (statutul juridic al subiectului), numai în prezenta ultimelor fiind posibilä sàvîrçirea acestei infractiuni de fraudä. Necesitatea utilizärii acestei categorii de subiecji în practica juridico-penalä este argumentatä de multiple spc|e depistate de autor în practica vamalä.
Paragraful patru - "Contrabanda comisä In pro porp i deosebit de mari " -include analiza teoreticä çi practica a acestui senui calificativ. Potrivit modificärilor introduse în nota la art.75 C.P. RM prin Legea Parlamentului Republicii Moldova "Pentru modificarea çi completarea notei la art.75 din Codul penal", din 3 martie 2000, se considera contrabandä comisä în proportii deosebit de mari trecerea ilegalä peste frontiera vamalä a R.Moldova a märfurilor, obiectelor çi a altor bunuri valoarea cärora, exprimatä în bani, depâçeçte de o mie de ori märimea salarinlui minim în vigoare la momentul sâvîrçirii infractiunii. Autorul propune însâ sä fie recalculate proportiile deosebit de mari ale contrabandei, stabilindu-se la nivelul a 3500 salarii minime. Aceasta din considérentele cä circumstanja agravantä "în proporfii deosebit de mari" sporeçte pericolul social al acestei fapte infractorice.
Capitolul IV. Prevenirea profilaxia contrabandei în República Moldova, finínd seama de faptul cä prin natura sa contrabanda este una dintre cele mai grave infractiuni, prin a caror sâvîrçire se nesocoteçte regimul juridic vamal, incriminarea contrabandei fiind un imperativ absolut, autorul a inclus în acest compartiment mäsurile concrete ce necesitä a fi aplícate neîntîrziat întru prevenirea çi combaterea contrabandei în tara.
In paragrafiil unu - "Cauzele conditiile ce contribute la comiterea contrabandei" - se face o incercare de a scoate in relief neajunsurile in activitatea organelor de stat $i celor ob§te§ti care favorizeazá comiterea contrabandei. In baza datelor concrete stabilite de Departamental Controlului Vamal, se face o analiza a importului de márfuri, constatindu-se o cre§tere permanentá a importului fa|á de export.
Autorul propune aplicarea másurilor concrete ce |in de inlaturarea acestui dezechilibru, accentuind necesitatea de a repune in func|iune intreprinderile producátoare de márfuri de larg consum, limitindu-se astfel introducerea lor in tara, in special pe cale de contrabanda.
Paralel, autorul considera cá ar fi binevenitá instalarea unei rejele informajionale computerízate, unind la ea toate institu^iile vamale de pe perimetrul hotarului tarii §i cele interne, precum 5i crearea unui program bine gindit de combatere a contrabandei, indeosebi a celei economice, dirijind realizarea acestui program prin Internet.
Autorul sustine cá una din conditiile ce ar favoriza depistarea cazurilor de contrabandá 51 combaterea ei ar fi stimularea material;! a personalului vamal ?i formarea fondului special de asigurare socialá a colaboratorilor organelor vamale.
In paragrafiil doi - "Lacunele existente in legislatia pénala vamalá a Republicii Moldova " - sunt supuse analizei toate actele legislative ce {in de combaterea contrabandei in Jará. Ca rezultat, sunt stabilite lacunele existente in legislaba penalá §i vamalá a tárii, imperfectiuni care favorizeazá comiterea acestui flagel §i care fac dificilá aplicarea corecta a normelor de drept in scopul curmárii contrabandei.
Ca másura adecvatá se propune de a modifica §i completa nórmele de drept in vigoare ce tin de combaterea contrabandei in ansamblu, precum §i cele privind aplicarea pedepselor facultative pentru comiterea ei.
in special, se propune de a aduce in concordará dispozitiile art.75 C.P. RM cu ale art.73 C.V. RM referitor la determinarea notiunii de contrabandá. in plus, autorul propune ca in alin.l al art.75 C.P. RM, care determina proportiile mari ale márfurilor, obiectelor §i a altor valori ce constitute obiectul material al contrabandei, excepta sá fie prevázutá 5Í pentru alineatul patru al acestui articol, astfel valorile culturale nefiind considerate ca avind proporpi mari.
Concomitent, se inainteazá propimerea ca alin.2, 3 §i 4 ale art.75 C.P. RM sá prevadá $i aplicarea pedepsei complementare pentru fapta de contrabandá - confiscarea obiectelor materiale ale contrabandei.
ín paragraful trei - "Prevenirea contrabandei" - autorul giupeazá másurile de combatere a contrabandei in douá categorii: de ordin general (profilaxia generalá) §i másurile intreprinse in adresa persoanelor concrete, care prezintá un mare grad de probabilitate de comitere a faptelor de contrabandá (profilaxia individúala).
Pe parcursul elaborárii problemei se indica, deci, la másurile generale §i másurile individúale, care contribuie la prevenirea contrabandei, care pot impiedica apari^ia ei ca fenomen ¡¡i lichida cauzele care genereazá aceastá infrac^iune de frauda. La fel, autorul face únele recomandári Care, sperám, pot fi utilízate de organele de resort, de stat §i cele ob§te§ti, in scopul de a dezrádácina contrabanda §i alte infrac{iuni ce deriva din ea sau tangenfiazá cu ea.
In calitate de másurá de prevenire a contrabandei se propune de a crea in cadrul DCV o baza de date centralízate ce ar include fi§ele de cvidcnjá a persoanelor fizice refinute pentru comiterea contrabandei, precum §i a agenjilor economici in adresa cárora au fost intentate dosare penale pe faptul comiterii contrabandei $i a altor incálcári de legislare vamalá.
In "Generalitáti propuneri" se face o analiza multiaspectualá a contrabandei §i a modalitátilor ei, prezentindu-se concluziile cu privire la rolul-cheie al contrabandei in cadrul celorlalte infracjiuni, indeosebi al celor cu caracter economía
Problema fenomenului de contrabanda ín República Moldova necesitá a fi solufionatá in másurá urgentá nu numai cu implicarea savanfilor penali§ti, a speciali§tilor practici ai organelor de resort abilitate cu asemenea obligajiuni, ci $i cu implicarea politicíenilor, economi§tilor, sociologilor etc., un rol de frunte atribuindu-li-se mijloacelor de informare in masa. Numai in rezultatul unei analize multiaspectuale a acestui fenomen complex, determinar» cauzelor §i condi{iilor ce favorizeazá apari^ia luí, pot fi formúlate principalele direcfii ale combaterii contrabandei §i a modalitá[ilor ei.
ín aceastá ordine de idei, autorul considera cá ar fi útil de a aplica un complex intreg de másuri privind combaterea contrabandei ín urmátoarele domenii:
— ín dotneniulpolitic:
a) Solufionarea cit mai urgent posibilá a problemei Transnistriei, fapt ce ar contribuí substancial la dezvoltarea economicá a Republicii Moldova §i ar favoriza activitatea ei cu succes pe arena mondialá.
b) ínláturarea transparen^ei hotarului dintre Moldova §i Ucraina, sem-narea in acest scop a tratatului privind stabilirea frontierei de stat cu Ucraina.
c) Aplicarea tuturor normelor legislative ale R.Moldova pe teritoriul Transnistriei, reprezentanfii regiunii fiind obligafi sá respecte cu stricteje atit nórmele de drept na^ionale, cit §i cele intemafionale.
— In domeniul economic:
a) A întreprinde màsuri direcjionate spre renaçterea economiei nationale, {inînd seama de specificul ei de dezvoltare, fapt care ar contribuí, neîndoielnic, la majorarea exportului de mârfuri autohtone çi la acumularea numeroaselor sume în bugetul statului.
b) Restabilirea sferei productive de mârfuri de importan};} majorâ pentru República Moldova, asigurînd întreprinderile eu linii tehnologice avansate.
c) Stabilirea imui mecanism de eviden|à strictâ, centralizatà, a importylui-exportului de obiecte, mârfuri, valori valutare, valutà, îndeosebi a gazului natural çi energiei electrice.
d) Crearea locurilor de muncà nu numai în orâçele republicii, dar çi în località{ile ei rurale.
— în domeniul social:
a) A soluciona problema privind achitarea neîntîrziatâ a salariilor, pensiilor, conform prevederilor.
b) A asigura eu locuri de muncâ absolvent» çcolilor medii, spéciale, ai institu|iilor de învâtâmînt superior din |arâ.
c) A întreprinde mâsuri de lichidare a çomajului din (ara.
d) A majora, în màsura posibilità{ilor, asigurârile sociale alócate pàturi-lor vulnerabile -bátrinilor, persoanelor aflate în nevoi, familiilor eu mul|i copii.
e) A lichida fenomenul "copiii strâzii".
Considerâm, de asemenea, cà la combaterea contrabandei ar contribuí:
1) Participarea cît mai pe larg la Programul Organizatiei Internationale SECI (Bucureçti), ce |ine de combaterea contrabandei çi a crimelor transfrontalière din zona Balcanilor.
2) Elaborarea unui Program national de combatere a contrabandei care ar viza toate aspectele nominalizate privind combaterea acestui flagel în domeniul relatiilor economice externe, cu implicarea în realizarea lui a organismelor internationale de profil.
3) Crearea BirouluiAnalitic delnformatii Operative, care se va ocupa de acumularea, sistematizarea çi utilizarea informatiei operative în practica institu{iilor vamale, a organelor de resort din farà eu privire la modalitâtile de comitere a contrabandei în târile eu care R.Moldova întretine relatii comerciale.
4) Publicarea periódica a Buletinului de Informatii Operative, care ar informa operativ flecare instituée vamalà în parte despre çiretlicurile çi modalitâtile avansate întreprinse de contrabandiçti la trecerea frontierei.
Tematica tezei este reflectatâ în urmâtoarele publicatii aie autorului:
1. Maimescu S. Cum curseazà automobilele // Legea çi ViaÇa. - 1991. -Nr.Il.
2. Maimescu S-., Lefter V. Scrisoare deschisà Procurorului General al Republicii Moldova çi Ministrului Justi^iei al Republicii Moldova // Legea çi Viaja. - 1992. - Nr.5.
3. Maimescu S. Comiterea contrabandei prin metoda nedeclarârii màrfurilor, obiectelor çi a altor valori sau prin declararea lor neautenticâ în documéntele vamale çi alte documente necesare la trecerea frontierei // Materialele conferinfei republicane practico-çtiinjifice "Criminalitatea organizatà çi economía tenebrâ în República Moldova". - Chiçinâu: ARC, 1999.
4. Maimescu S. Delimitarea contrabandei de alte componente de infracjiuni adiacente în República Moldova // Anale çtiinfifice ale USM. Seria "§tiin{e socio-umane". - Chiçinâu: USM, 2000 (transmis în tipografie).
5. Maimescu S. Lacunele existente în legislaba penalà çi vamalà a Republicii Moldova în domeniul combaterii contrabandei // Anale çtiinfiflce ale USM. Seria "Çtiinîe socio-umane". - Chiçinâu: USM, 2000 (transmis în tipografie).
6. Maimescu S. Contrabanda unitâjilor de transport în reglementarea legislafiei vamale çi penale a Republicii Moldova // Legea çi Viaja. -2000. - Nr.5 (transmis în tipografie).
7. Florea C., Maimescu S. Contrabanda comisà în proporjii deosebit de mari // Legea çi Viaja. -2000. - Nr.5 (transmis în tipografie).
8. Maimescu S. Pedepsele penale pentru comiterea contrabandei, prevàzute de legislaba în vigoare a Republicii Moldova // Avocatul poporului. - 2000. - Nr.4-6 (transmis în tipografie).
9. Florea C., Maimescu S. Contrabanda sâvîrçità în mod répétât // Avocatul poporului. - 2000. - Nr.4-6 (transmis în tipografie).
Резюме
Контрабанда и ее виды в соответствии с уголовным законодательством Республики Молдова
Контрабанда, как один из самых распространенных видов преступлений, возникла еще в Древнем Риме. Термин этот состоит из сочетания двух слов: "контра" и "бандо", что в переводе с итальянского языка означает "действия, направленные против воли государства". В связи с этим борьба с контрабандой входит в сферу деятельности правоохранительных органов всего мира.
Контрабанда и ее виды являются одним из наиболее опасных преступлений, посягающих прежде всего на экономические, политические и нравственные устои общества.
В середине XX века контрабанда стала играть ведущую роль в деятельности итальянских преступных группировок, способствуя накоплению огромных капиталов вследствие контрабандного провоза и торговли наркотиками, оружием, сигаретами, спиртными напитками и другим.
В 1997-1999 гг. на ряде заседаний по вопросу о создании международной организации по борьбе с контрабандой и транснациональной преступностью - 8ЕС1, проходивших в столице Румынии г. Бухаресте, отмечалось, что в Балканском регионе контрабанда приобрела невидимый размах, и бороться С ней каждому государству в отдельности не представляется возможным. Чтобы победить и искоренить это зло, необходимы усилия правоохранительных органов всех государств, через которые пролегают контрабандные пути и которые оказались в сфере деятельности контрабандистов.
Приобретая в регионе транснациональный характер, контрабандные преступления выдвинули перед политиками, учеными, специалистами-практиками и правоохранительными органами ряд сложных проблем, нуждающихся в незамедлительном разрешении. Изнурительная борьба с котрабандой каждой из стран в отдельности не приводит к ощутимым результатам, а тем временем контрабандные структуры укрепляются, изощренней становится их деятельность, наносящая государственным монополиям колоссальный материальный и моральный ущерб.
Первостепенная задача на дашюм этапе состоит в том, чтобы совместными усилиями бороться с этим злом века, побеждая его и отстаивая нравственные и ценностные ориентиры человечества во имя добра и справедливости.
Resume
Contraband and its varieties according to the legislation of the Republic of Moldova
As one of the most common types of crime, contraband (smuggling) appeared far in the Ancient Rome. The term consists of the combination of two words: contra and bando, which is translated from Italian as "actions directed against the will of the State". That's why the struggle against the contraband forms is the object of the activity of the police bodies from all over the world.
Contraband and its varieties are among the most dangerous crimes that encroach first of all on the economic, political and moral principles of the society.
In the middle of the twentieth century contraband began to play a leading role in the activity of the Italian criminal groups, contributing to the accumulating of enormous capital as a result of the smuggling and trading of drugs, arms, cigarettes, alcoholic beverages and other.
In 1997-1999 during a number of conferences on the problem of founding of an international organisation for the struggle against the contraband and the international crime - SECI, held in Bucharest, the capital of Romania, it has been mentioned that, in the Balkans, the contraband has gained incredibly in scope, and that it is impossible for a state to cope with it all alone. In order to defeat and eradicate this, evil, efforts are needed of the police bodies of all the states that have contraband routes on their territory and found themselves in the sphere of activity of the smugglers.
Acquiring in the region a transnational character, the crimes involving contraband have set before politicians, scientists, practitioners and police bodies a number of complicated problems that need immediate consideration. The exhausting struggle against the contraband of each of the countries does not bring to tangible results, whereas smugglers consolidate and refine their activity, causing immense material and moral damage to the state monopolies.
The first task at this stage consists in the joint struggling with this evil of the century, defeating it and upholding moral and value principles of the mankind in the name of good and justice.
