АВТОРЕФЕРАТ ДИССЕРТАЦИИ по праву и юриспруденции на тему «Транснациональная организованная преступность и формы ее проявления в Республике Молдова»
MinisteruI Educatiei çi §tiintei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova
P rn An Cu titlu de manuscris
' ' û CZU 343.97:341.16
-- i
Igor CIOBANU
Tema tezei: "Criminalitatea organizatâ la nivel transnational §i fórmele ei de manifestare în República Moldova"
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal $i criminologie; drept penitenciar
Autoreferat al tezei de doctor ín drept
Chiçinâu-2000
Teza realizatä la Catedra de drept penal çi criminologie a Universitätii de Stat din Moldova
Conducätor çtiintific - Constantin Florea, Doctor în Drept, conferenciar universitär
Referenti oficiali:
1.Dobrinoiu Vasile, doctor habilitai în drept, profesor universitär (Romanía)
2.Carpov Trofim, doctor în drept, conferenciar (Moldova) Institutia de profil: Curtea de Apel a Republicii Moldova.
Susjinerea va avea loc la "19" mai an.2000, ora 14.00 în cadrul Consiliului çtiintific specializat D- 12.93.51 de pe lîngâ Universitatea de Stat din Moldova.
Teza de doctorat poate fi examinatä în biblioteca
Universitäfii de Stat din Moldova.
Autoreferatul a fost expediat
Secretar çtiintific al Consiliului specializat Doctor în drept, conferenciar
Elena Constantinescu
Característica generala Actualitatea temei
Pe parcursul ultimului deceniu República Moldova a obtinut succese evidente pe arena internationalâ, precum çi ín viata interna.
In tara au avut loe transforman democratice, se formeazá societatea civilâ çi statul de drept, se làrgesc drepturile çi libertadle omului ín conditiile înaintàrii reformelor în directía creârii unei economii moderne de piatá. Insá, pe aceastà cale intervin diverse obstacole, care ímpiedicá ínfaptuirea efectiva a transformárilor.
Aça, în contextul marilor schimbâri sociale çi politice contemporane tema noilor forme de criminalitate ín tárile aflate ín tranzifie la economía de piatà nu poate fi evitatá.
In acest cadru, criminlaitatea organizatà transnational, prin modul sáu de structurare, flexibilitatea §i capacitatea deosebitá de infiltrare ín zonele vitale ale politicii çi economiei, prin internafionalizarea sa rapidâ, volentà, coruptie çi çantaj, reprezintà un pericol direct çi de mare actualitate. Zis altfel, acest gen de criminalitate reprezintà o sfidare la adresa società^ii mondiale.
Comunismul nu a recunoscut existenta criminalitâtii la general (çi a celei organízate în spécial) decît ca un fenomen trecâtor, de proporfii reduse, determinat ín cea mai mare parte de ràmàçitele conçtiintei mic-burgheze în mentalitatea oamenilor çi a influentei lumii capitaliste, destinât sa dispara odatà cu ajungerea pe o treaptâ superioara de dezvoltare. Cu exceptia unor cercuri restrînse de specialiçti, cauzele criminalitñfii organízate constituiau foarte rar obiectul unor dezbateri deschise. Çi totuçi, dacâ comparâm concluziile realízate de criminologii ex-sovietici çi cei din tárile occidentale sesizâm - cu exceptia unor factori geografici sau culturali - o surprinzâtoare legâturâ, unde diferencie de rata a criminalitâtii (in de intensitatea cu care se manifesta ea la un moment dat într-un spatiu geografic sau altul.
In sistemul factorilor, care frîneazà realizarea çi dezvoltarea reformelor în societate, se înscrie çi tendinta de internacionalizare a pietei çi capitalului ce reflecta evident îmbinarea faptelor penale cu caracter national cu cele internationale, çi creçterea violentei ca fenomen general, aceasta devenind o "carte de vizitâ" a criminalitâtii organízate la nivel transnational. Nu a fost ocolitâ în acest sens nici República Moldova.
Trecerea de la un sistem în care interdicta era regula iar dreptul exceptia, la un sistem, în care dreptul ar trebui sa fie regula iar interdictia ar trebui sa reprezinte exceptia, se dovedeçte mult mai anevoios decît s-a crezut. Prâbuçirea sistemelor politice, dezintegrarea structurilor economice, cu tóate consecintele negative, ca inflatia, çomajul, creçterea
preturilor, crima moralà çi, nu în ultimul rînd, creçterea criminalitâtii oraginizate, au lovit din plin societatea noastrâ.
In República Moldova problema criminalitâtii oraganizate a devenit primordialâ çi arzàtoare, dupa cum vom indica în acest sens în continutul investigatiei noastre. Pericolul unui atare fenomen este cà el penetreazâ în sferele cele mai înalte ale puterii, deturneazà norma în antinormâ, instituind structuri de putere de tip mafiot.
Pornind de la cele expuse, conchidem, câ problema criminlaitâtii organízate la nivel transnational, eu atàt mai mult examinatâ prin prisma suveranitàtii statului, nu numai câ nu çi-a pierdut semnifïcatia sa, ci dimpotrivà, a devenit una din cele mai importante în societatea noastrâ.
Circumstantele mentionate, precum çi áltele, determina actualitatea studiului pentru çtiinta çi practica Republicii Moldova.
Scopul §i sarcinile studiului
Determinînd scopul çi sarcinile studiului e de mentionat, cà multe problème conceptúale ale criminalitâtii organízate în República Moldova au fost slab studiate. Spre exemplu, astfel de notiuni cum ar fi starea, dinamica, tendintele, legitatea, structura çi particularitâtiie teritoriale aie criminlaitâtii organízate, precum çi alte aspecte aie fenomenului în tara noastrâ. Atenúe deosebitâ mérita cercetarea criminalitâtii organízate ca fenomen social çi modalitâtile acestui gen de infractionalitate.
Consideràm necesar de a solutiona o serie de problème ce fin de elaborarea unui contur nou, atît politicilor penale, cît çi celor preventive, punînd în actiune programe nationale çi internationale de luptâ împotriva criminalitâtii organízate cu consecre transnationale; alocarea fondurilor de susjinere çi instituirea unui sistem de autoritâti çi organisme spéciale eu dotarea umanà çi materialà corespunzàtoare scopului dat; bazîndu-ne pe elaborârile teoretice punem în evidentâ un palier extrem de bogat çi variat de implicare a unor cài eu caracter nepenal în prevenirea criminalitâtii organizate transnationale - eu caracter social, economic, educational, cultural, etc.
Scopurile mentionate au contribuit esential asupra modului solutionârii sarcinilor concrete în procesul de elaborare a studiului, care constau în urmâtoarele:
1. A elabora nojiunea çi a dezvâlui esenta criminalitâtii organizate la nivel transnational.
2. A stabili fórmele de manisfestare a acestui gen de crime pe teritoriul Republicii Moldova.
3. A dezvâlui astfel de particularitâti importante aie criminalitâtii organizate, cum ar fi starea, dinamica, tendintele, legitâtile fenomenului social çi de drept pentru o perioadâ îndelungatà.
Perioadâ în care República Moldova a devenit stat suveran çi independent çi a tecut la înfaptuirea reformelor economiei de piatà, la schimbarea considerabilâ a legislafiei nationale, inclusiv çi a Codului penal al Republicii Moldova, precum çi la crearea unui nou sistem judiciar.
4. A stabili çi analiza în baza statisticilor occidentale çi nationale cele mai râspîndite modalitàti ale crimei organízate cu elemente transnationale, a dezválui particularitajile ei nationale çi teritoriale, çi în aça mod de a înfaptui o cercetare complexa a fenomenului cercetat.
Suportul metodologic çi teoretico-çtiintific
Baza metodológica a studiului este teoría cunoaçterii çi dialéctica materialista, cercetàrile fundaméntale çi aplicative ale çtiintei contemporane de criminologie çi drept penal, precum çi filosofía, sociología, teoría statului çi dreptuluí, alte domenii ale jurisprudentei, ce se refera la fenomenul de crimâ, criminal, criminalitate.
Suplimentar autorul a mai folosit metode de analiza istoricâ, comparativ-juridicâ, concret-sociologicà, structural-sistemicâ, cantitativa çi calitativá. Sursele de investigare a tezei includ princípiile legislatiei cúrente ale Republicii Moldova, tratatele internationale cu privire la lupta ímpotriva diferitor forme ale criminalitàtii organízate transnationale, surse normative speciale, precum çi legislatiile nationale a SUA, Anglíeí, Frantei, Italiei, Romàniei, etc.
Imriortanta si novatiunea stiintificâ a studiului
Novatiunea çtiintificâ a studiului consta în faptul, câ el este unul dintre primele cercetâri în Moldova, care se consacra elaborârii aspectelor teoretice çi practice a criminalitàtii organízate la nivel transnational çi fórmele de manifestare a fenomenului studiat în República Moldova, evidentiind çi studiind particularitâtile nafionale ale acestui gen de criminalitate.
Spre deosebire de statele occidentale, în República Moldova lipsesc traditiile çi succesiunea de elaborare a acestei problème social-importante, dupà cum are loc în SUA, Anglia, Germania, Franta, Italia, etc. Unele aspecte ale problemei examínate în Moldova au fost dezvàluite de V.Bujor, E.Martîncic, V.Lungu, V.Climenco, ç.a., deçi într-o forma mult mai restrînsâ, farâ analiza comparativ-juridicâ a criminalitàtii organízate occidentale çi nationale.
De fapt, mentinutá ín carul general al infractionalitátii simple traditionale, criminalitatea ín República Moldova se amplifica continuu, iar sub impulsul unor factori din interior exterior, aceasta evolueazá ín directa unor forme de organizare diferite ínsá de cele cunoscute ín statele occidentale avansate.
Spre deosebire de organizare crimínale italiene sau americane, criminalitatea organizatá ín República Moldova nu dispune de o "cupola" sau o "comisie", care sá coordoneze actiunile ¡licite, ori sá reglementeze neínfelegerile pe cale amiabilá. De aceea, din cind ín cínd au loe ínfruntári armate intre bandele rivale, privind actiunile sau zonele de Ínteres común. Mai mult ca atit, lumea crimínala din República Moldova ?i celelalte state ex-sovietice nu este formatá dintr-o organizatie crimínala secreta, adínc conspiratá. Aceasta ín genere nu este o organizatie única, ci, mai degraba o "frátie de idei", o ideologie criminalá unicá, apárutá ín interiorul "Gulag"-ului sovietic,' care ín anii '80 a inundat Occidentul, primind denumirea de "mafia rusá"(Gh.Nistoreanu, C.Páun, Gh.Podlesníh, A.Tere$onoc, etc.).
De rínd cu aceasta, novatiunea importante tezei í§i gáse§te exprimare ín faptul, cá ín realitate exista citeva modalitáti de criminalitate, printre care dupa gradul pericolului social se evidentiazá criminalitatea organizatá, care ín República Moldova este reprezentatá de circa 300 de grupári crimínale, dintre care cele de nivel republican sínt diríjate de a§a-numitii "hoti ín lege" (V.Catan, V.Lungu, Gh.Golubenco). Totodatá, la nivel transnational §i national sínt examínate $i expuse cele mai importante particularitáti 51 aspecte ale criminalitátii organízate: nojiunea, starea, structura, dinamica, tendintele, legitátile, motívele, etc.
Aceasta ne-a permis sá avansám considerabil ín directia stabilirii §i dezvoltárii teoriei criminalitátii organízate ín plan national §i international, ceea ce determina importanta §tiintifícá ji practica a tezei.
Baza informativa a studiuliii
Una din particularitátile studiului consta ín faptul, cá cercetarea are la temelie o baza informativá completa. Ea este compusá, pe de o parte, din dátele oficíale ale statisticíi crimínale generale, privind numárul infractiunilor ínregistrare ín República Moldova ín anii 1990-1998, studiate, analízate $i reprezentate de catre autor prin 37 de scheme, figuri tabele grafice sub diverse aspecte de nivel, stare, structura, dinamica, coraport, etc.
Totodatá, au fost studiate §i analízate un §ir de dosare penale examínate la Curtea de Apel §¡ Curtea Suprema de Justicie a Republicii Moldova In aceia§i perioada.
în afarâ de aceasta, la realizarea lucrârii au fost aplicate date referitoare la crima organizatâ din Italia, SUA, precum çi dátele sondajului sociologie a studenfilor facultâtii de drept (promotia 19901995).
Semnificatia si valoarea aplicativa a lucrârii
Aproape zilnic, juriçtii de renume, personalitàti politice çi, chiar, oameni simpli îçi manifesta îngrijorarea în legâturâ eu riscul major pe care îl prezintà crima organizatâ pentru însâçi fiinfa statelor çi a institu^iilor democratice.
Crima organizatâ implica o multitudine de criminali care activeazâ în cadrul unor structuri la fel de complexe ca acelea aie marilor corporatii ceea ce va necesita o impunere mai riguroasâ a legislatiei de câtre guvernele tuturor târilor çi, îndeosebi, de câtre târile Europei Centrale çi de Est (inclusiv çi República Moldova), proaspât eliberate de sub comunism.
Crima organizatâ trebuie sâ fie perceputâ ca o creçtere naturalâ sau, altfel spus, ca o dezvoltare colateralâ a sistemului general al economici bazatâ de profit. Afacerile, industria çi finantele sunt toate instituai competive în cadrul ariei de operajiuni legale, dar, existâ, de asemenea, o arie de cerinte de mârfuri çi servicii nepermisâ de lege çi de societate. Crima organizatâ func{ioneazâ în aceastâ arie, ea este, de asemenea, competitiva çi de aceea trebuie sa fie organizatâ pentru a se autoproteja.
La fel, o semnificafie a studiului ar fi avertizarea câ statele lumii se confruntâ pentru prima data, cu o globalizare çi internacionalizare a organizatiilor crimínale, de la triadele chinezeçti çi Yakuza japonezâ, pînâ la mafiile clasice din America çi Italia, la care s-a adâugat çi crima organizatâ din Rusia, Cecenia, Ucraina, República Moldova, etc.
In acest context, valoarea aplicativâ a studiului ar consta çi în cunoaçterea duçmanului numârul unu al comunitâtii umane - crima organizatâ-, a mijloacelor çi metodelor sale de acjiune çi, numai în asemenea mod am putea realiza o activitate de prevenire çi combatere a crimei organízate, contraactionînd printr-o strategie globalâ, ce ar include mâsuri economice, sociale, tehnico-organizatorice, çi législative referitoare la toate sferele viefii economico-sociale.
Aprobarea si aplicarea rezultatelor studiului
Concluziile çtiintifice çi practice, ce se conjin în tezâ, precum çi cele ce se refera la perfectionarea legislatiei, a politicii penale, a mecanismelor de prevenire çi combatere a crimei organízate, sînt publícate într-un çir de lucrâri çtiintifice.
Rezultatele invstigatiilor au fost prezentate çi discútate la conferintele teoretico-çtiinfificc çi practico-çtiintifice. în cadrul conferintelor teoretico-çtiinjifice ale corpului profesoral didactic al Universitàtii de Stat din Moldova (septembrie 1998, noiembrie 1999); "Strategia combaterii criminalitâtii organízate în RM" (septembrie 1996 in Academia de Police "Çtefan eel Mare); "Combaterea crimei organízate çi a corupliei publice" (septembrie 1999 în Ministerul Justitiei al RM).
Pe lîngâ aceasta, rezultatele studiului sunt utilízate çi în procesul instructiv la Facultatea de Drept a Universitajii de Stat din Moldova, la predarea cursului de criminologie.
Structura tezei
Asupra structurii tezei au influentat caracterul interdisciplinar al studiului, scopurile çi sarcinile lui, precum çi cercul problemelor abórdate, materialele normative çi izvoarele literare utilízate. Teza este compusâ din întroducere, trei capitole, ce contin çase paragrafe, concluzii çi sugestii, bibliografie çi rezumat.
Continutul tezei
In introducere este reflectatâ característica generala a tezei, se argumenteazâ alegerea çi actualitatea temei, sunt determínate scopurile, sarcinile, metodología çi metodele de cercetare, sínt dezváluite importante teoreticâ çi practica a studiului, novatiunea ei, precum çi baza informativa.
Capitolul I
Criminalitatea organizatâ transnational;! - o expresie simptomaticâ a violentei organízate
Termenul de "crimâ organizatâ" semnificâ activitâtile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, în scopul objinerii unor importante venituri ¡licite. Ceea ce, în esentâ, delimiteazà criminaiitatea organizatâ la nivel transnational de alte tipuri de criminalitate este motivul activitájii crimínale - obtinerea unor importante venituri ilicite çi faptul cà, ea poate fi formatà din grupuri mari sau mici, dar care au posibilitatea pàtrunderii în anumite sfere çi structuri social-politice aie comunitâtii date. Unii autori (V.CudreavÇev, V.Aminov) defínese crima organizatâ ca fund un grup stabil, ierarhizat çi organizat într-o structura eu cel putin doua niveluri (conducere çi executie), format în scopul
coniiterii unor infractiuni specializate, care se sustrag Iegii çi se protejeazà prin corupfie.
In deceniile trecute criminalitatea organizatâ era privitâ ca o problema nationals, ce nu ieçea din limítele statalitâtii. Insâ, în prezent, crima organizatâ a intrat în confruntare eu comunitatea internafionalâ, aflîndu-se în centrul atenfiei în special din cauza traficului transnational de stupefiante, arme §i munitii, moneda falsâ, etc.
Necâtînd la creçterea proportiilor criminalitatii organízate transnationale, la caracterul ei atotpàtrunzàtor çi coruptiv în viata política, socialà çi economicâ, încâ mai bîntuie opinia câ, nórmele tradítionale din cadrul legislatiilor penale pot fi suficiente çi efective în lupta împotriva acestui fenomen major.
In realitate, experienta çi observatiile specialiçtilor în domeniu ne demonstreazá cu certitudine cá, criminalitatea organizatâ este o problemâ ce-çi are originea nu atît în lipsa normelor penale çi procesual-penale, cît în apatía societâtii fatà de fenomenul în cauzâ, în acordul tacit çi îngâduitor fatà de acest tip de criminalitate, ceea ce duce la neeficacitatea luptei eu acest fenomen.
Paragraful unu autorul 1-a intitulât: "Istoricul evolutiei organizatiilor crimínale italiene: trecut prezent". Organizatiile crimínale italiene reprezintâ modele stabile de interactiune între anumiji indivizi, functionînd pe baza identitátii de interese, scopuri çi atitudini aie membrilor ce le compun. Structura unor astfel de organizatii se întemeiazâ pe rationalitate çi se caracterizeazâ printr-o pronuntatâ specializare çi profesionalizare a membrilor ei într-o anumitâ ramurà criminalâ-trafic de droguri, prostitutie, jocuri de noroc, etc.
Conform rapoartelor Diviziei ONU pentru combaterea crimei organízate çi aie Interpolului în momentul de fatà, exista çi acÇioneazâ în lume la nivel national çi transnational patru tipuri de asociatii çi organizatii crimínale:
1. Organizatii crimínale profesioniste;
2. organizafii crimínale etnice;
3. organizatii crimínale teroriste, çi
4. organizatii crimínale de tip mafiot (obiectul studiului nostru), care reprezintâ o retea de "familii" çi "sindícate" de tipul "Coza Nostra", "N'drangheta", "Camorra" sau "Sacra Corona Unita", avînd o structura ierarhicà pe mai multe nivele, dar la tóate atribuindu-se termenul Mafia (de la cuvîntul italian: mafia -mizerie, sàrâcie sau smaferi - asasini plâtiti).
Cea mai vastâ tâlmâcire a nofiunii de mafie constà în aceea câ, mafia este o retea transnational formata din elemente crimínale ce se caracterizeazâ prin desconsiderarea legii, conspirare, respectarea strictâ a
unor reguli interne, delimitarea teritoriilor de actiune íntre diferite organizatii mafiote, intimidarea populatiei prin çantaj ji asasinare, exercitarea unei influente directe asupra administratiei locale çi infïltrarea în vîrfurile politice §i economice ale societàtii.
Spre regret, organele publicitare folosesc termenul de "mafie" la aprecierea §i característica grupàrilor criminale spontané, ce nu au nimic comun eu organizarea, ierarhia §i stabilitatea, çi aceasta, în mare mâsurâ, duce la çtergerea deosebirilor dintre criminalitatea organizatà çi cea neînsemnatâ, minora.
Printre principalele caracteristici ale criminalitàtii organízate transnationale am evidencia:
1. Structura ce se caracterizeazâ printr-o ierarhie strictâ §i autoritate;
2. Conspirativitatea determinatâ de necesitatea obiectivà de autoconservare, de evitare a contactelor eu organismele guvernamentale;
3. Capacitatea de infiltrare în diverse domenii çi sfere . de activitate;
4. Transnationalitatea crimei organízate, care este o consecinçà directa a evolufiei societàtii la nivel planetar, în rezultatul integrârii economice internationale;
5. Orientarea spre profit: mafia recolteazà anual importante venituri ilicite, obtinînd profituri mai mari, decît profiturile adúnate ale tuturor gigantilor industriei de automobile (N.Giurgiu, A.Dincu);
6. Utilizarea fortei pentru atingerea scopurilor, însotità de çantaj, intimidare §i corupjie;
7. Codul comportamental bazat pe legea "omertei" (tâcerii) çi necesar pentru supravietuirea acestor structuri.
Paragraful doi se refera la "crima organizatà americana ", deoarece astâzi, mai mult ca oricînd în trecut, SUA prezintà imaginea unei societàti în care criminalitatea organizatà în cartelurile Mafîei cuprinde, practic, întreg teritoriul na|ional (R.M.Stânoiu, T.Amza, A.Dincu).
Originile crimei organízate americane se regàsesc în I-a jumâtate a secolului XIX, în rîndul familiilor de imigranti irlandezi, care constituiau cea mai sâracà pàturà a populatiei, farà drepturi politice §i supuçi permanent descriminàrilor.
Astfel, pînà în anii '60 ai secolului XIX bandele irlandcze au fost unice în regiunile de coastà aie SUA.
Incepînd eu a. 1860 în SUA imigreazà un numâr imens de chinezi, care au construit organizatii criminale numite "Tons". "Tong"-urile erau predeesoare aie vechilor "Triade", cu o structoá ierarhicâ foarte
specializatâ, incluzînd râzboinici profesioniçti, asasini, colectori, râpitori, paznici ç.a.
Çi în prezent "7cwj?"-urile opereazâ în zonele Chinatown din San Francisco, Los Angeles, New York etc., avînd ca domenii preferate jocurile de noroc, prostituta, traficul de droguri, etc.
Rohil preyonderent în crima organizatâ din SUA îl joacâ italo-americanii. Intre anii 1820-1930 în SUA au sosit aproximativ 4 milioane 700 mii de italieni, provenind mai ales din sudul Italiei çi din Sicilia. Una din primele organizatii crimínale de origine italiana pe teritoriul SUA a fost "La mano ñera" ("Mina Neasrâ"), ce s-a specializat în estorcàri de fonduri prin scrisori de amenintare.
O altâ mare organizatie a fost "LUnione Siciliana" ("Uniimea Siciliana "), care a apârut la sfîrçitul sec.XIX-lea, la New York, avînd ca bazâ vechile traditii ale "Onorabilei Societâti " Siciliene.
Intre anii 1930-1931 are loe râzboiul Castelmmaress, care s-a soldat cu eliminarea ori lipsirea de putere a bâtrînilor mafioti çi crearea celei mai mari entitâti crimínale, numità "La Cosa Nostra ".
In anul 1950 un pas important în studiul çtiintific al fenomenului crimei Organízate 1-a constituit Comitetul special de investigare a crimei organízate, supranumit Comitetul Kefauver, înfiintat de Senatul american. Paralel cu acest Comitet a activat çi Comisia Prezidentialâ asitpra hifaptuirii Lezii si Administrârii Justitiei. In rezultatul unei munci titanice s-a declarat, câ în SUA exista o aliantâ nationals compusâ din 24 de "familii" de criminali. Toti membrii acestor "familii" sunt italieni, ori descendent ai acestora, iar organizatia, în întregul sâu, este numitâ "La Cosa Nostra". Organizatia este compusâ din aproximativ 5000 de membri, iar fiecare "familie" are o components care variazà de la 20 la 700 de persoane. "La Cosa Nostra" se deosebeçte de alte tipuri de criminalitate prin: mârimea ei; prin lantul de comanda, comparabil eu cel al unei armate; imensa planificare; izolarea conducerii de vîrf ç.a.
Fiecare mafiot ocupâ o anumitâ pozitie în structura "familiei", respectiv director, subdirector, consilieri, locotenenti, soldati. "Familiile", la rîndul lor dispun de o "comisie " aleâtuitâ din liderii celor mai puternice familii, care au ca scop solutionarea pe cale paçnicâ a problemelor ce apar. O altâ particularitate specificâ a mafiei este legàtura ei strînsâ cu política. "La Cosa Nostra" dispune de un numâr impunâtor de congresmeni, de persoane oficíale din ramurile legislative, executive çi judiciare ale guvernului, la nivel federal çi local (Gh.Nistoreanu, C.Pàun).
în prezent, în SUA pentru lupta împotriva crimei organízate exista circa patruzeci de mii de organisme publice la cinci niveluri aie administra{iei de stat, care îi costà pe contribuabili un miliard de dolari pe an. Aceasta dovedeçte cît de putin pot stâpîni autoritàfilc americane problemele criminalitâtii organízate.
Capitolul II Criminalitatea în República Moldova
în paragraful unu: "Starea, structura çi dinamica criminalitâtii în República Moldova", punctul de plecare îl constituie necesitatea studierii statisticii crimínale generale din República Moldova. Aceasta ne-a permis compararea în spajiu çi compararea în timp a criminalitâtii în tara.
Astfel, am stabilit structura criminalitâtii, reieçind din clasificarea conform Iegisla{iei penale a Republicii Moldova. Am invocat acest sistem de crime inscris în legea pénala, pentru a avea o imagine cuprinzàtoare asupra crimelor, care, în comun, alcàtuiesc pàrtile componente ale criminalitâtii.
Structura criminalitâtii în República Moldova a fost studiatâ çi sub alte aspecte, çi anume:
- dupa gradul de descoperire, înregistrare, verificare çi solucionare judiciarâ;
- dupa gradul pericolului social;
- dupa greutatea specificâ a celor mai râspîndite infractiuni;
- dupa faptuitori (nationalitatca criminalitâtii);
- dupa structura social-demográfica (criminalitatea bârbatilor çi criminalitatea femeilor);
- dupa vîrstâ;
- dupa nivel ul recidivei.
Analizînd dinamica criminalitâtii în spatiu çi timp, în rezultatul unei analize complexe am reuçit sá relevâm pe teritoriul Moldovei çase zone criminogene (exprimate prin figuri çi tabele): doua în zona de nord a târii - la nord-vest çi centralâ - nord-est, doua în zona de sud - sud-est çi sud-vest; zona capitalei çi zona de est, analizînd flecare din aceste zone.
în problema dinamicii criminalitâtii în spatiu o atenúe deosebitâ se acordâ criminalitâtii urbane çi criminalitâtii rurale, çi coraportului dintre ele. Aça, spre exemplu, în anuí 199B criminalitatea urbana era prezentà cu 62,3%, pe cînd cea ruralâ cu 37,7% (D.I. a MAI al RM).
O importanfà deosebitâ o prezintâ cunoaçterea criminalitâtii în dimensiunea "timp", ceea ce aratâ gradul sau ritmul de miçcare, sau intensitate al fenomenului. De aceea, am studiat çi analizat (reprezentînd fenomenul prin tabele çi figuri) miçcarea sâptâmînalâ, sezonierâ çi anualâ a criminalitáfii în RM, precum çi oscilatiile criminalitâtii în fijnctie de anotimpuri §i pe perioade mai lungi (1873-1998).
Paragraful doi este intitulât "Crima organizatâ în República Moldova". Spre deosebire de organizadile crimínale italiene sau
americane, crima organizatä în República Moldova nu dispune de o "cupolä" sau o "comisie", care sä coordoneze acjiunile ilicite, ori sä reglementeze neíntelegerile pe cale amiabilä.
Un pas hotârîtor în lupta împotriva fenomenului criminalitätii organízate îl constituie schimbärile çi completärile din CP al RM prin Legea nr.316-XIII din 9 decembrie an. 1994, care a introdus articolul 17-1 în care este définit conceptul de "organizatie criminalä" si articolul 74-2, ce prevede räspunderea penalä pentru "crearea sau conducerea unei organizatii criminale", dar, spre regret, nici un caz de atragere la räspundere pénala in aceastä bazä nu a ajuns la faza sentin|ei.
Analiza dosarelor penale, examínate la Curtea de Apel çi Curtea Supremä de Justifie a RM ne-a permis sä concluzionäm câ crima organizatä în Moldova este prezentä, în special, prin actiuni de banditism, rächet, çantaj, escrocherii çi contrabandä.
Lumea criminalä din República Moldova nu este formatä dintr-o organizatie secreta, adînc conspiratä. Mai mult ca atît, aceasta în genere, nu este o organizatie unicä, ci mai degrabä, o frâtie de idei, avînd o ideologie criminalä unicä. Conform datelor statistice, în República Moldova sunt luate la evidenjä circa 12 reuniuni criminale, ce includ 144 grupäri, iar din acestea 2 reuniuni criminale în frunte eu aça numitii "hoti în lege" (V.Lungu).
Printre cauzele, ce au dus la creçterea stärii infracjionale çi aparitia noilor forme de criminalitate putem mentiona: concedierile reprezentantilor cu experientä din institujiile abilitare sä aplice legea, eriza economicä çi moralä. In sfirçit, conectarea rapidä a tärii noastre la filierile criminalitätii internationale a determinat un adevärat import de tehnologie infrac{ionalä modernä, insuficient cunoscutä çi foarte difícil de identificat.
Starea actualä de lucruri in República Moldova determinä în mod imperativ necesitatea studierii crimei organízate §i identificärii rapide a strategiilor çi mijloacelor prin care fenomenul în cauzä poate fi stopat înainte ca el sä cápete amploare pe teritoriul tärii noastre.
Capitolul III
Prevenirea si combaterea criminalitätii organízate la nivel national si transnational.
Premisa necesarä eficacitätii mäsurilor de combatere, prevenire çi control asupra criminalitätii organízate la nivel nationale çi transnational rezidä în dezväluirea esentei acestui fenomen: care sunt manifestärile concrete çi care este starea realä a acestui tip de criminalitate la ora actualä. Anume aceasta permite formularea strategiei çi politicii statale in
vederea controlului asupra criminalitàtii organízate la nivel national çi transnational, iar de aici - elaborarea unui mecanism antimafiotic çi anticoruptional integral în sistemele juridico-penale nationale.
Paragraful unu este intitulât "Tehnici si metode de prevenire si combatere a criminalitàtii organízate". In prezent, în Moldova, nu dispunem decît de prea putine tehnici çi metode care ne-ar permite sa evaluàm efectele criminalitàtii organízate asupra dezvoltârii sociale çi economice, atît la scara nationalâ, cit çi interna|ionalà. ONU, Consiliul Europei çi Interpolul au plecat de la ideea armonizârii lesislatiilor penale la nivel regional çi elaboràrii instrumentelor juridice necesare luptei împotriva criminalitàtii organízate. Ca exemplu, s-a propus reducerea oportunitâtilor crimínale prin supravegherea internà §i internationalâ a pietelor ilicite, precum çi reglementarea pietelor legale pentru a reduce vulnerabilitatea acestora la infiltrârile crimei organízate. In acest sens, un document international important îl constituie Conventia de la Viena împotriva trafrcului de droguri, adoptatâ la 20 decembrie a.I988 çi intrata în vigoare în a. 1990. Întrucît pînâ la sfîrçitul a. 1992 la Convenue adereazà deja 106 state (inclusiv República Moldova), exista speranta unei armonizan a legislatiilor penale în acest domeniu. Tôt în aceste scopuri s-a constituit çi Grupul de Actiune Financiara a celor çapte tari puternic industrialízate, care în urma cercetârilor întreprinse a difuzat un numâr de 40 de recomandâri vizînd prevenirea çi controlul "spâlàrii" banilor, màsurâ deja incriminatâ în SUA, Canada, Australia, Franja etc. La 18 ianuarie a. 1999 Parlamentul României a adoptat o lege similarà -Legea pentru prevenirea çi sancfionarea spâlârii banilor murdari.
Paragraful doi - "Institutii si strategii actúale de luptâ contra criminalitàtii organízate " tine de activitatea unor organisme internationale ca ONU, Consiliul Europei.
- Rolul ONU în lupta contra criminalitàtii organízate este decisiv, deoarece prin rezolatia № 155 a Consiliului Economie çi Social din a. 1948 çi a rezolutiei № 415 a Adunârii Generale a ONU din a. 1950, Natiunile Unité çi-au asumat sarcina unui roi de impuis international în domeniul prevenirii crimei çi tratamentului delincventilor. Ca rezultat, în cadrul Consiliului Economie çi Social s-a înfiintat "Serviciul prevenirii crimei si justitiei penale ". Activitâtile desfaçurate de acest serviciu, prin natura programelor initiale çi a materialelor prezentate Congreselor Internationale organízate ulterior, pun în evidentâ cîteva directii priori tare:
1. Executarea pedepselor;
2. prevenirea crimelor;
3. stabilirea unei strînse legâturi între institujiile prevenjici crimei çi a justitiei penale, pe de o parte, çi fenomenul de dezvoltare socialâ, pe de altâ parte.
Sesizînd cele mentionate conchidem urmâtoarele:
1. Fenomenul criminalitâtii organízate la nivel transnational este o realitate sumbrà a lumii contemporane, care prin amploarea çi gravitatea sa pune în pericol întrega umanitate.
2. Aceastâ stare de fapt determina, în mod imperativ, necesitatea studierii crimei organízate la nivel transnational §i identificârii rapide a strategiilor çi mijloacelor prin care fenomenul în cauzâ poate fi stopat înainte ca el sa se dezvolte pe teritoriul Jârii noastre.
3. Considerâm, cà exista argumente sà sustinem, câ în viitorul apropiat în República Moldova nu exista riscul generalizârii crimei organízate la nivel transnational. Incercâm sa argumentàm
' aceasta prin:
- lipsa tradi{iilor crimínale;
- lipsa imigrantilor;
- crima organizatá are la bazâ un model subcultural, bazat pe supunerea oarbà §i legea tâcerii - ceea ce reprezintâ comportamente nespecifice pentru poporul târii noastre.
4. In consecintâ, fenomenul criminalitâtii în República Moldova va continua sà evolueze mai degrabâ càtre "organizarea crimei" ?i mai pufin câtre "crima organizatà". Nu excludem însâ posibilitatea, câ în realitate aceste doua fenomene sâ interactioneze mai profond çi sà determine aparitia unor rezultate mai primejdioase.
Utilizarea aplicârii investigatiilor în prac(icâ:concluzii si recomandâri.
Problema criminalitâtii organízate poate fi hotârîtâ, în mod real, nu numai eu implicarea savantilor §i specialiçtilor din domeniul ramurilor de drept, ci çi eu implicarea politicienilor, economiçtilor, sociologilor, mijloacelor de informare în masà etc. Numai dupa analiza çtiintificâ, multilatérale a acestui fenomen complicat, dupa determinarea dimensiunilor de râspîndire a pericolului social, a cauzelor §i conditiilor ce favorizeazâ aparitia lor, pot fi formúlate la concret principalele directii pentru lupta împotriva criminalitâtii organízate. Considerâm, ca fiind necesar crearea unui Centru Coordonator Unie, créât din reprezentanti ai organelor de luptâ contra criminalitâtii, care ar efectúa în mod sistematic
operafiunile informafinal-anaütice. E nevoie ca acest Centru sa înceapà procesul de mobilizare a socictàtii, fàcînd-o sá renunte la ideea ca, lupta contra criminalitátii le revine, ín exclusivitate, organelor de drept. Aceastá idee este çi o urmare a ràspîndirii publicatiilor obscene, a etalârii violenjei la televiziune 5i cinematografíe, a generalizárii atitudinii agresive ín raporturíle interumane, ceea ce a dus la o grava slábire a sim{ului moral al populatieí.
O deosebitá ímportantá practica ín lupta ímpotriva crimei organízate ar avea protecfia jurídica a persoanelor embaíate ín misiuni speciale, pentru demascarea activitátilor crimei organízate. Ín acest sens, ar fi binevenitá Legea despre activitâtile de investipatie operativa, ce ar reglementa activitatea secreta a persoanelor, aflate ín misiuni speciale §i le-ar impune asumarea riscului de a se implica ín actívitati nelegale. La fel, ar fi binevenitá elaborarea $ i adoptarea:
- Legii cu privire la prevenirea $i sanctionarea spálárii banilor murdari;
- Legii cu privire la circulada substantelor narcotice, psihotropice
precursorilor;
- Legii cu privire la expertiza criminológica. Bazíndu-ne pe practica internationalâ, conchidem câ este absolut necesar ca, ín plan national, sá fie efectúate expertize criminologice obligatorii ale tuturor proiectelor de legi, care sunt prezentate spre adoptare, intrucít, flecare decizie cu caracter de lege genereazá modificarea relatiilor sociale $i deseori, legile adóptate produc un efect cu totul neaçteptat, servind uneori drept catalizator al diverselor íncálcári çi al aparitiei unor noi tipuri de infractiuni.
Tinínd cont de faptul cá, criminalitatea organizatá a ieçit demult din limítele unei Jâri §i a devenit transnationalá, considerám necesar:
1. A declara criminalitatea organizatá ca o primejdie pentru existenta 5i activitatea economicâ §i socialá a statului República Moldova.
2. A forma pe língá Preçedintele Republicii Moldova un Centru de studiere a criminalitátii organízate, care ar íntoemi un Program National de combatere a acestui fenomen.
3. A crea un Birou de Informatii Operative, ce ar contine tóate dátele referitoare la criminalitatea organizatá;
4. A publica intr-un anuar statistic sau íntr-o publicatie anume creatá, toti indicatorii statistici cu privire la starea, structura çi dinamica criminalitátii organízate.
5. A ínfiinta un Institut National de Cercetâri Criminologice sub egida Academiei de Çtiin{e a Republicii Moldova.
6. A reforma sistemul penitenciar, care ín prezent, are o capacítate de cazare sub nivelul necesar.
7. A crea un Comitet National nonguvernamental de actiune contra crimei $i violentei. саге ar avea sarcina sá cerceteze starile de violentó §i agresivitate, ce polueazá climatul moral §i social al comunitátii noastre.
In íncheierea lucrárii sunt expuse §i alte concluzii jtiintifice,
propuneri $i recomandári privind elaborarea realizarea strategiilor de
combatere a criminalitáfii organízate la nivel transnational.
Tematica tezei este reflectatá ín urmatoarele publicatii ale autorului:
1. Ciobanu I. - "Tehnici 51 metode de prevenire combatere a crimei organízate" // Analele §tiintifice ale USM, nr.l, a.1998, p.73-75.
2. Ciobanu I. - "Reabilitarea detinutilor - parte integranta a politicii penale" // Legea §i Viata, nr.4, a.1998, p.28-29.
3. Ciobanu I. - «Реабилитация осуждённых - часть законо-дательной политики Молдовы» //Закон и Жизнь, №4, а. 1998, р.30-31.
4. Ciobanu I. - «Delimitarea criminalitatii organízate de alte tipuri de infractiuni» // Legea Viata, nr.5, a.1998, p.20-21.
5. Ciobanu I. - "Unele metode de prevenire a crimei organízate" // Legea §i Viata, nr.7, a.1998, p.18-20.
6. Ciobanu I. - «Característica criminológica a delincventei juvenile a minorilor ín República Moldova» // Analele ?tiintifice ale USM, nr.2, a.1999, p.74-80.
7. Ciobanu I. - "Criminalitatea organizatá la economía mondialá"// Materialele conferintei corpului didactici-^tiinjific "Bilantul activitátii §tiintifice a USM in anii 1998-1999" (transmisá la tipografie).
8. Ciobanu I. - "Criminalitatea organizatá la nivel transnational" // Analele jtiintiñce ale USM. Nr.3, a. 1999 (transmisá la tipografie).
9. Ciobanu I.-Crima organizatá: un aspect al realitátii din República
Резюме
«Транснациональная организованная преступность и формы ее проявления в Республике Молдова»
Эта форма организованной преступности является наиболее опасной формой социального зла, посягающее прежде всего на экономические, политические, правовые и нравственные сферы общества. На международном VIII конгрессе ООН, проходившем в 1990г. на Кубе, отмечалось, что организованная преступность является второй проблемой после экологии и одно государство уже не в силах с этим справиться на своей территории. Таким образом, проблема приобрела международный характер.
Международные преступные группировки типа китайских «Триад», японского «Бориокудана», неаполитанской «Каморры» и др. превратились в преступных монстров, практически неуязвимых для государственного разрушающего воздействия. Они нашли такую форму социального бытия, которая сводит на нет все усилия правоохранительной системы по их уничтожению и нейтрализует различные механизмы социального контроля.
Приобретение организованной преступностью транснационального характера поставило перед человечеством очень много непростых проблем. На Земле появился противник, который равно угрожает всем странам мира. Чем больше изнуряются страны в межгосударственной борьбе, тем сильнее становится общий противник, единственный кто остался в выигрыше в данной ситуации - международный мафиозный монстр. Этот монстр бессмертен до тех пор, пока не изменятся нравственные и ценностные ориентиры человечества, ведь будущее за великими идеалами добра, правды и справедливости.
