АВТОРЕФЕРАТ ДИССЕРТАЦИИ по праву и юриспруденции на тему «Уголовно-правовые и криминологические меры предупреждения грабежей (на материалах Республики Молдова)»
\
ACADEMIA DE POLITIE ,,§TEFAN CEL MARE"
A MAI DIN REPUBLICA MOLDOVA «
A 3 Cu titlu de manuscns
C.Z.U.343.7 (043.2)
STAMATIN §TEFAN
ANALIZA JURIDICO-PENALÁ §1 CRIMINOLOGICA A JAFURILOR §1PREVENIREA LOR (in baza materialelor Republicii Moldova)
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal §i criminologie,
drept penitenciar
AUTOREFERAT
al tezei de doctor in drept
CHISINÁU 2000
Tezâ realizatâ la catedra "Criminologie" a Academiei Afacerilor Interne din or.Kiev, Ukraina §i la catedra „Drept pénal çi criminologie" a Academiei de Politie „Çtefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova.
Conducâtori $tiin{ifici.: [Liholob V.G.|, Om Emerit al çtiintei §i tehnicii din Ukraina, doctor habilitai în drept, profesor universitär,
Victor Gutuleac, rectorul Academiei de Politie "Çtefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, doctor în drept, conferenciar universitär.
Referen{i oficiali:
1. Glu$cov V.A., doctor habilitat in drept, profesor universitär (Ukraina); .2. Jenuntii V. I., doctor in drept, conferentiar universitär (Ukraina).
Institufia de profll:
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Sustinerea va avea loe la 30 august 2000, ora ÍO00, in §edinta Consiliului §tiin|ific Specializat D 12.00.63 de pe lingá Academia de Politie "§tefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova pentru conferirea titlului de doctor in drept, pe adresa: Chijináu, str. Gh. Asachi, nr.21.
Teza poate fi consultatä in biblioteca Academiei de Police "Çtefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova pe adresa indicatä.
Autoreferatul expediat la $5" ju
2000.
Secretar çtiintific al Consiliului Çtiinîific Specializat, doctor in drept, conferentiar universitär
y^P . Valeriu Cuçnir
CARACTERISTCA GENERALA A LUCRÀRII Actualitatea temei investigate
Una din problemele actúale, care se cere soluçionatà în República Moldova, este combaterea criminalitâtii. Nu poate fi vorba despre efîcacitatea transform àrilor social-economice, despre constituirea statului de drept, democratic, despre dezvoltarea çi consolidarea relatiilor sociale civilízate fârâ a opune rezistentà necesarà acestui fenomen negativ.
Perioada de tranzitie la relatiile de piatà în Moldova este însotità de o crizâ economics acutà, de o scàdere a nivelului de trai al populatiei. Situatia s-a agravat în urma conflictului armat din Transnistria din anul 1992. Din acest moment, a început creçterea considerabilâ a criminalitâtii, în special, a formelor ei violente.
în anul 1999 sunt înregistrate 39346 infractiuni. Din anul 1986 pînà în 1999 a crescut de 5,5 ori numàrul jafurilor sâvîrçite. Ritmurile medii anuale aie creçterii acestor infractiuni au constituit 20,2 %. Ponderea jafurilor în structura criminalitâtii a atins aproximativ 8 %, iar numàrul acestor infractiuni la 100 mii de locuitori - 84.
Criminalitatea în |ara noastrâ s-a apropiat de nivelul factorilor eu caracter politic, a devenit o característica imanentà a stàrii societàtii, un factor destabilizator substantial al vietii sociale. De aceea acuitatea stàrii criminogene create determina necesitatea opunerii unei rezistente neîntîrziate criminalitâtii, realizarea, în primul rînd, a unor màsuri complexe întreprinse de societate, în general çi de stat, în special, precum çi a schimbârilor adeevate în activitatea organelor de drept, ceea ce, la rîndul sàu, determina continutul çi forma aça-numitului sistem de actiune asupra criminalitâtii.
în acest context, este actualà cercetarea problemelor de combatere a sustragerilor din averea proprietarului sâvîrçite prin jaf çi a prevenir» lor criminologice. Creçterea çi stabilizarea numericà a acestei categorii de infractiuni este remarcatà, în special, în ultimii ani. Astfel, dacâ în 1996 au fost sâvîrçite 1851 de jafuri, atunci în 1997 - 2400.
Actualitatea temei abórdate este conditionatâ çi de faptul cà problema crimelor violent- acaparatoare, fiind una din problemele centrale çi din cele mai stringente, este pujin studiatà sub aspect juridico-penal çi criminologie, eu exceptia unor articole aparte în publicatiile §tiinfifïce de specialitate.
Una din conditiile, care a determinat necesitatea cercetàrii problemei respective, este analiza factorilor ce au contribuit la sporirea considerabilâ a
numárului de jafiiri sávit$ite In Jará, studierea practicii judiciare, precum §i cercetarea activitátii infracfionale sporite in ceea ce privejte sávir$irea jafurilor de cátre minorii ín virstá de 14-16 ani §i de catre tinerii de pina la 25 ani.
Investigarle efectúate anterior au cercetat problema combaterii sustragerilor, in particular, a jafurilor, dar ele se refera la diferite perioade §i nu elucideazá tóate aspectele problemei in cauzá. ín lucrare problema este examinatá sub aspectele sale specifice, in contextul conditiilor actúale social-economice §i politice de dezvoltare $i funcionare a tinárului stat suveran-Republica Moldova.
Reie$ind din aceste considérente, actualitatea temei este conditionatá, pe de o parte, de oportunitatea sarcinilor privind intensificarea combaterii sustragerilor ráspindite a averii proprietarului, sávirjite prin jaf, iar, pe de altá parte - de necesitatea evaluara §tin$ifice a nivelului de reglementare jurídica a problemei combaterii crimelor din categoría analizatá, a eficacitátii másurilor aplícate in vederea preintimpinaríi lor.
Scopul §i sarcinile lucrárii
Scopul de baza, pornind de la analiza realizárilor §tiin{ifice din domeniul juridico-penal, criminologic, sociologic a factorilor ce contribuie la sávir§irea sustragerilor din averea proprietarului prin jaf, precum §i a materialelor de sintezá a practicii judiciare $i de anchetá penalá, rezidá in a formula propuneri ce {in de perfec{ionarea legislajiei penale in vigoare §i a aplicárii ei practice, precum §i de a elabora recomandári in vederea sporirii eficacitátii activitátii de prevenire a jafurilor.
íntru atingerea scopului au fost inaintate ?i solutionate urmátoarele sarcini:
• dezváluirea pericolului social-juridic al ráspíndirii jafurilor §i dezváluirea elementelor ji particularitátilor componenfei de infrac^iune, prevázute de art.120 al Codului Penal al Republicii Moldova;
• analiza juridicá a semnelor calificative ale componenfei indícate §i a continutului pedepsei pentru savirjirea jafului;
• formularea §i argumentarea propunerilor privind perfectionarea elementelor constitutive ale normei indícate §i ale practicii de aplicare a ei;
• analiza elementelor caracteristicii criminologice a jafului, precum §i a factorilor ce contribuie la sávir§irea luí;
• analiza particularitátilor caracteristicii criminologice a persoanelor, care au sávirjit sustrageri din averea proprietarului prin jaf;
• stabilirea directiilor de bazä privind perfectionarea formelor §i metodelor activitätii de ocrotire a ordinii de drept in ce privejte preintimpinarea jafurilor.
Concluziile recomandärile teoretice formúlate sunt fundaméntate pe investigatiile íntreprinse in domeniul dreptului penal §i criminologiei de a?a savanti ca: Bagrii-§ahmatov L.V., Borodac A.V., Bujor V., Brinzä S., Ghelifer M.A., Gutuleac V.l., Dobrinoiu V., Dolgova A.I., Zakaüuk A.P., Korjanski N.I., Krigher G.A., Kudreavtev V.N., Kuznetova N.F., La§cu M.I., Liholob V.G., Martincik E.G., Timu? A., Turkevici I.K. §.a.
Inovatia §tiintificä a lucrärii
Teza constituie o primä cercetare complexa a problemelor juridico-penale §i criminologice de combatere a unei astfei de crime periculoase precum e sustragerea din averea proprietarului sävir§itä prin jaf.
Din aceste considérente sunt cercetate únele aspecte ale problemei §i formúlate un §ir de principii, care, pinä in prezent, nu au fost examínate profund in cercetärile criminologice ale savantilor din tarä.
Caracterul ¡novator al tezei constä ji in folosirea largä a datelor de evidentä statisticä, a datelor din dosarele penale §i din alte materiale ale politiei, ale instantelor de judecatä ale Procuraturii Republicii Moldova, in rezultatul analizei cärora:
• este efectuatä analiza juridico-penalä §i criminologicä exhaustiva a sustragerilor din averea proprietarului sävirjite prin jaf;
• este propusä característica criminológica a Personalität» jefuitorului;
• este anlizatä practica judiciarä de aplicare a Legii Penale a Republicii Moldova, sunt propuse recomandäri in vederea perfectionärii ei;
• sunt propuse mäsuri concrete in vederea sporirii eficacitätii vizind activitatea organelor de drept §i a formatiunilor ob?te$ti privind prevenirea acestui tip de infractiuni.
Printre propunerile teoretice, care au fost formúlate in lucrare, ar putea fi enumerate:
1. Studierea obiectului general al sustragerii deschise a averii proprietarulu ca un ansamblu sistemic de relatii sociale, caracterizat prin legitätile proprii de aparitie §i functionare.
2. Analiza laturii obiective a sustragerii averii proprietarului prin jaf, cuprinzind urmätoarele träsäturi obligatorii: actiunile active con?tientizate de deposedare a averii sträine, care atrag dupä sine survenirea
consecintelor materiale dâunàtoare, ele constituind esenta ac{iunilor concrete ilegale sàvîrçite în mod deschis.
3. Analiza subiectului componentei de infractiune, care e recunoscut ca persoanâ fizicà responsabilâ, care a atins vîrsta de 14 ani la momentul sâvîrçirii infracçiunii.
4. Examinarea laturii subiective a componentei de infractiune, care se caracterizeazà prin vinovàtie premeditatâ sub forma intentiei directe, motiv lucrativ çi scop de profit ilicit.
5. Analiza comparativa a semnelor calificative ale jafului cu formularea concluziilor çi propunerilor în vedrea perfectionàrii redactiei art. 120 al CP al Republicii Moldova sub aspectul înâspririi ràspunderii penale pentru sâvîrçirea jafului însotit de violenta nepericuloasà pentru sânâtatea sau viata persoanei vâtâmate sau de amenintarea aplicàrii unei asemenea violente, ori dacá a fost sâvîrçitâ în urma unei întelegeri prealabile de un grup de persoane.
6. Aprecierea criminológica a stârii reale a sustragerilor din averea proprietarului sàvîrçite prin jaf în República Moldova, pericolul social al càrora continua sà creascà, precum çi aprecierea criminológica a schimbárilor calitativ-negative, ce influenteazà nivelul de criminalizare a societâtii; subaprecierea profilaxiei infractiunilor indicate.
7. Sistemul indicilor caracteristicii criminologice a jafurilor, precum çi clasificarea factorilor ce favorizeazà sâvîrçirea acestor infractiuni, care se manifesta, în majoritatea cazurilor, în urmátoarele sfere: social-economicà, de ocrotire a ordinii de drept, moral-psihologicà, precum çi concluziile despre trâsaturile social-demografice, juridice çi alte particularitàti aie personalitâtii jefuitorului, recomandàrile corespunzâtoare privind evidenta lor, în cazul efectuârii mâsurilor de profilaxie.
8. Característica sistemului de subiecte, care realizeazâ preîntîmpinarea specials a jafurilor, a formei de intcractiune a lor, precum çi propunerile privind perfectionarea mecanismului de coordonare a lucrului de profilaxie.
9. Argumentarea concluziei çi a propunerilor despre oportunitatea creârii bazei informational-analitice centrale interdepartamentale, destinatà pentru a acumula date despre starea, schimbârile intervenite în situatia criminogenâ a sectoarelor concrete çi despre direc^iile de activitate aie subiectelor, ce realizeazâ profilaxia infractiunilor violent-acaparatoare çi a altor infractiuni grave.
Semnificatia çi valoarea teoretico-practicà a rezultatelor
cuprinse în lucrare consta, mai întîi de toate, în faptul cà ea prezintà o contribute
la teoria prevenir» criminalitátii; concluziile çi recomandàrile propuse pot fi
folosite pentru elucidarea problemelor ce tin de prevenirea infractiunilor violent-acaparatoare împotriva tuturor formelor de proprietate, precum §i în scopuri practice- pentru perfectionarea activitâtii desfaçurate de organele de drept. Concluziile pot fi uzitate §i în procesul continuu de perfectionare a Codului Penal al Repubicii Moldova, în particular, a principiilor râspunderii penale pentru sustragerea averii proprietarului sâvîrçità prin jaf. Propunerile expuse pot fi luate în considerarte la introducerea schimbârilor çi completârilor în Hotàrîrea Plenului Judecàtoriei Supreme a Republicii Moldova "Cu privire la practica judiciarâ în procesele penale despre sustragerea averii proprietarului".
Valoarea aplicativà a Iucrârii
Concluziile çi recomandàrile propuse în tezâ vor contribuí la dezvoltarea çtiintei dreptului penal çi criminologiei; vor putea fi utilízate la perfectionarea çi dezvoltarea doctrinei juridice autohtone; la elaborarea noilor reglementâri juridice; în procesul de instituiré la cursul "Drept penal çi criminologie"; vor putea fi aplícate de lucrâtorii organelor de drept pentru organizarea activitâtii de profilaxie corespunzàtoare.
Aprobarea rezultatelor Iucrârii
Rezultatele investigatiilor efectúate au fost prezentate la conferintele çtintifico-practice republicane (Chiçinâu, 23-24 mai, 1996; Chiçinâu, 25-26 februarie, 1999); au fost comunícate la çedintele catedrei de drept penal çi criminologie a Academiei de Politie „Çtefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova çi a catedrei de criminologie a Academiei Afacerilor Interne din or.Kiev, Ukraina.
în baza materialelor Iucrârii, sunt realízate çi prezentate Comisiei Guvernamentale pentru elaborarea Codului Penal propuneri de modificare a redactiei art. 120 al CP al Republicii Moldova. în Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova sunt exspuse recomandâri metodice în vederea perfectionâri activitâtii profilactice, desfàçurate de câtre organele de politie aie Republicii Moldova.
Structura tezei
Lucrarea constà din introducere, trei capitole, care contin nouâ paragrafe, încheiere, bibliografie, care numàrâ 189 de surse, anexe. Volumul total al Iucrârii este de 174 pagini.
CONTINUTUL LUCRÁRII
In introdúcete este argumentatâ actualitatea temei abórdate, sunt formulate scopurile çi sarcinile ei; este dezvàluit caracterul ¡novator çtiintific çi importante practicá, sunt formulate tezele puse în discutie, sunt enuntate dátele despre aprobarea çi implementarea lor.
în capitolul 1, intitulât "Característica juridico-penalà a sustragerilor din avutul proprietarului sàvirçite prin jaf', este definità notiunea çi este relevât pericolul social al jafurilor, este efectuatá analiza juridicà a elementelor componentei de infractiune, a trásáturilor ei de bazâ çi complementare, sunt analízate semnele calificative ale jafurilor. Tóate acestea probleme, competitorul, le analizeaza prin prizma legislatiei a mai multor tàri: República Moldova, România, Federada Rusa, Ukraina çi áltele.
în paragraful 1 -"Característica trásáturilor obiective ale jafurilor", sunt examínate primele douá elemente ale componentei de infractiune: obiectul çi latura obiectivâ a atentatului criminal.
Ca oricare alta faptá infractionalá, prevázuta de Legea Penalà, in esentâ, jaful atenteazâ la totalitatea relatiilor sociale enumerate in lege. Altfel zis, obiectul general al sustragerii deschise a proprietàtii il alcâtuiesc toate acele relatii sociale, care se aflâ sub protectia legislatiei penale (art.7 al CP al R.Moldova).
Obiectul generic al infractiunilor, incluse in capitolul 3 al Pàrtii Spéciale a Codului Penal al Republicii Moldova (prin urmare, çi a jafului), il constituie dreptul la proprietate, în interpretarea lui subiectivâ, fiind drept o parte components a relatiilor sociale patrimoniale.
Obiectul nemijlocit al jafului este o parte components a obiectului general çi generic. De aceea, nu se poate ca în únele componente de infractiune obiectul nemijlocit sà se suprapunà completamente cu eel generic. Ele nu pot coincide aça precum nu poate coincide o parte a întregului eu un tot întreg. De exemplu, obiectul generic, protejat de nórmele prevázute de capitolul 3 al Codului Penal al Republicii Moldova (infractiuni contra proprietàtii), îl constituie relatiile patrimoniale. Obiectul protejat al fiecàreiea din componentele cuprinse în acest capitol, inclusiv çi al jafului îl formeazà relatiile patrimoniale. Açadar, çi în acest caz, obiectele nu pot coincide dupà volumul lor: obiectul generic e totalitatea relatiilor patrimoniale ocrotite de legea penalà, iar obiectul nemijlocit - relatia socialà concreta, asupra càreia s-a atentat, chiar dacà este prezentatâ într-o formà generalizatâ în doctrina penalà.
Completînd característica obiectului de atentare, inclusiv a jafurilor, autorul examineazâ çi träsäturile obiectului material al infractiunii respective, eu atît mai mult cä problema coraportului dintre obiectul juridic çi obiectul material al infractiunii nu întotdeauna a fost elucidatä identic. Competitorul, luînd în consideratie continutul çi caracterul proprietätii, care ar putea fi obiectul material al jafului, evidentiazä urmätoarele semne aie lui:
• caracterul material; adicä obiectului material al jafului îi sunt caracteristice însuçirile lucrurilor (träsäturi fizice);
• caracterul economic, adicä are o anumitä valoare economicä, exprimatä printr-un prêt concret, prin capacitatea de a satisface careva necesitäti (träsätura economicä);
• posibilitatea transferärii sau transportärii obiectului material al jafului in alt loc (träsätura dinamicä);
• apartenenta obiectului material cu drept de proprietate altei persoane, adicä in calitate de obiect material al jafului poate apärea doar proprietatea sträinä (träsätura juridicä).
In particular, jafül, ca forma a sustragerii averii proprietarului, sub aspectul laturii obiective, se exprimä prin actiuni nonviolente care aleätuiese faptul sustragerii deschise a averii proprietarului sau este însotitâ de violentä nepericuloasä pentru viata ori sänätatea persoane i pâgubaçe sau de amenintarea aplicärii unei asemenea violente, fapt care implicä survenirea consecintelor däunätoare cu caracter material, ele fiind o urmare a actiunilor ilegale, sâvîrçite în mod deschis.
Examinarea träsäturilor specifice aie jafului permite de a afirma cä pericolul lui social, în mäsurä considerabilä, este determinat, în primul rînd, de continutul çi caracterul actiunilor ilegale aie persoanei bänuite, în al doilea rînd, de modul sâvîrçirii atentatului la relatiile patrimoniale. Sâvîrçind sustragerea deschisä çi acaparînd averea pe cale ilícita cu buna çtiintâ a persoanelor care administreazä, päzesc sau sunt posesoare ale acestei averi, sau în prezenta persoanelor sträine, care conçtientizeazâ caracterul criminal al actiunilor persoanei bänuite çi care sunt capabile de a-1 împiedica însâ, cu tóate acestea, jefiiitorul manifestä impertinentä deosebitä, în mod provocator, îçi demonstreazä dispretul nu numai fatä de partea vätämatä çi martorii oculari, dar çi fatä de ordinea de drept instituitä în societate.
Jaful trebuie considérât consumât în cazul cînd averea sträinä nu numai cä este sustrasä, în mod deschis, din posesia persoanei pâgubaçe, dar çi a trecut, de facto, în stâpînirea jefuitorului (indice obiectiv), care considerä actiunile sale
termínate §i are temeiuri de- a se considera posesorul averii sustrase (índice subiectiv).
Examinind problema consumárii jafului, urmeazá de a remarca cá, in cazul sávír§írii sustragerii deschíse, momentul deposedárií de avere $i cel al luárii in stápinire a acesteia pot sá nu coincida dupa locul §i timpul comiterii. De aceea intrarea in posesie, in cazul jafului, poate fi consideratá drept incheiatá numai atunci cind jefuitorul s-a eschivat de urmárirea posibiia sau reala, a fost in stare prin violenta sau cu amenintarea aplicarii ei, sa paralizeze rezistenta opusa de persoana páguba§á sau de alte persoane, adica, atunci cind el nu mai are temeri de a fi refinut $i se poate considera posesor cu putere deplina a averii sustrase.
E destul de difícil de a stabili momentul consumárii jafului, in cazul sustragerii averii de pe teritoriul pazit. De regula, jaful sávir§it pe teritoriul asigurat cu pazá se considera consumat atunci cind averea este transportata in afara hotarelor lui (aruncatá peste gard, scoasá pe poarta etc.) Anume din acest moment, persoana are posibilitatea sá dispuná de averea sustrasá. In acest caz, nu conteazá la ce distantá s-au deplasat infractorii de hotarul teritoriului pázit. ín cazul cind averea inca nu este transportata, momentul consumárii jafului depinde de faptul dacá ea este sau nu comestibilá. Dacá averea sustrasá nu este comestibila, atunci ea nu poate fi folositá pe teritoriul pázit. La sustragerea averii comestibile (produse alimentare, báuturi spirtoase), momentul consumárii infractiunii depinde de intentiile infractorului referitor la averea sustrasá. Dacá intentia infractorului se reduce numai la administrarea averii respective aflate pe teritoriul pázit - infractiunea e consumatá. Dacá ínsá intentiile lui au ca scop de a dispune de averea sustrasá in afara teritoriului pazit, atunci descoperirea ei acolo trebuie calificatá ca atentat de jaf.
In paragraful 2 - "Característica trásáturilor subiective ale jafului " -sunt examínate urmatoarele elemente ale componentei de infractiune cu caracter subiectiv - subiectul §i latura subiectiva.
Legea Pénala a Republicii Moldova nu definejte notiunea de subiect al infractiunii, ci doar enumera trásáturile lui. Pornind de la acest fapt, teoría dreptului penal formuleazá urmátoarele semne obligatorií ale subiectului infractiunii.
In primul rind, subiect al jafului este recunoscut numai persoana fizicá, dar nici intr-un caz - persoana jurídica. Afirmada respectiva rezultá direct din continutul art.4 al Codului Penal al RM, care prevede nórmele fundaméntale ale ráspunderii penale a cetátenilor Republicii Moldova, a cetátenilor stráini §i apatrizilor.
In al doilea rind, subiectul infractiunii trebuie sá fie o persoana responsabila, adica capabilá sá conjtientizeze faptele sale, sá determine §i sá dirijeze, in mod liber, vointa proprie. Codul Penal nu definejte notiunea de
responsabilitate, insá ea rezidá din notiunea opusá ei, de iresponsabilitate, prevázuta de art.ll al CP al RM. Autorul considera aceastá reglementare incorectá ji vine cu propunerea de a introduce in proiectul Codului Penal, care ín prezent este elaborat $i se aflá ín Parlamentul Republicii Moldova, o nouá definitie a notiunii de responsabilitate a subiectului infractiunii. Deci, responsabilitate este o stare psihologica a persoanei care intelege caracterul prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor sale, al consecintelor lor, precum §i capacitatea de a-§i determina §i dirija vointa in raport cu actiunile proprii.
Prin urmare, suntem de párerea ca in privinta fiecárui caz de savlr$ire a infractiunii (indiferent de faptul este grava sau nu) va trebui ordonatá expertiza judiciar-psihiatrica. §i, dacá bánuitului ii sunt caracteristice semnele evidente ale persoanei responsabile, atunci speciali§tii iau decizia corespunzátoare ji o fixeaza in concluzia respectiva.
Al treilea semn al subiectului infractiunii este vírsta acestuia. In al.2 al art.10 al Codului Penal al Republicii Moldova este propusa o enumerare exhaustiva a infractiunilor, in cazul sávirjirii carora este stabilitá virsta minimá a ráspunderii penale - 14 ani. Enumerarea respectiva cuprinde infractiunile, inclusiv faptele infractionale, califícate conform art.120 al Codului Penal al RM, pericolul social $i insemnatatea carora este accesibilá intelegerii minorului.
Lipsa unuia din semnele enumerate exelude existenta subiectului, prin urmare $i a componentei de infractiune, §i nu e posibila aplicarea pedepsei pentru savlr$irea sustragerii deschise a averii proprietarului.
Caracterizind latura subiectiva a infractiunii analízate, competitorul se bazeaza pe principiile teoretice existente §i pe experienta practica a organelor de urmárire pénala judiciará. Astfel, impartá$im párerea cu privire la faptul ca jaful, ca tóate infractiunile acaparatoare impotriva proprietatii, manifestindu-se prin sustragerea deschisa ilícita a proprietatii, se caracterizeaza prin vinovátie cu forma de intentie directa: persoana vinovata i§i dadea seama de caracterul social-periculos al faptelor comise, a prevázut consecintele social-periculoase cauzatoare de prejudiciul material, iar, pentru a obtine, in mod criminal, profitul nelegitim, ea dore§te cauzarea daunelor materiale statului, organizatiilor sau persoanelor fizice in parte.
Intentia persoanei, care a sávir§it o infractiune concreta contra proprietatii, se caracterizeaza prin anumite trásáturi, in spetá, prin con§tientizarea de catre persoana vinovata a modului ales de sustragere ?i insujire a averii. Savírjind jaful, persoana vinovata í§i da seama ca averea este sustrasa in a?a mod ?i in astfel de imprejurari, cind actiunile ei sunt vádit con§tientizate de cátre persoana
páguba§á §i alte persoane, adicá sunt comise in mod deschis. Constatarea acestui aspect subiectiv are o ínsemnatate anumita in ceea ce prive§te calificarea actiunilor persoanei vinovate 51, concomitent, intr-o mSsurá considerabilá, caracterizeazá pericolul social sporit al subiectului, care sávír$e$te fapte impertinente, ignorind, cu buná §tiintá, prezenta martorilor oculari ai infractiunii, capabili sá-1 impiedice intr-un mod sau altul.
Sávir§ind un jaf ínsofit de violenta, persoana vinovatá actioneazá cu premeditare nu numai in coraport cu faptul sustragerii averii, dar ?i cu intentia de a aplica violenta fatá de pátima? sau de alte persoane ca mijloc de sustragere §i insujire a acestei averi.
Intentia persoanei vinovate, in cazul sávir§irii jafului, deopotriva cu elementele con$tientizarii (factorul intelectiv- ratiunea, inteligente) include §i semnele volitive: dorinta survenirii consecintelor §i concomitent a dobindirii profitului personal. Unitatea factorilor intelectivi §i volitivi (capacitatea de a intelege §i a voi) constituie, astfel, conditia necesar-obligatorie a aparitiei, existentei $i realizarii intentiei de sávirjire a jafului.
Motivul de bazá al sávir§irii jafului de catre infractor íl alcátuiejte obtinerea profitului, dorinta de a cápáta un cijtig material in mod nelegitim, in lipsa vádita a unor temeiuri de a pretinde la bunurile materiale dorite. Scopul acaparator urmárit, in cazul jafului, este determinat ca tendintá de insujire in mod gratuit ji vadit nelegitim a averii stráine pentru a dispune de ea ca fiind proprie.
ín paragraful 3 "Semnele calificative ale jafului", luind ca bazá teoría dreptului penal, se elucideazá continutul componentelor califícate de jafuri. A?adar, jaful insotit de violenta nepericuloasS pentru viata ori sanátatca persoanei págubaje, sau de amenintarea aplicárii unei asemenea violente, are nu numai un grad sporit al pericolului social in comparatie cu cel al jafului simplu, dar totodatá se caracterizeazá §i printr-un §ir de semne specifice, care dau posibilitatea de a evidentia astfel de jafuri ca componenta aparte de infractiune. Dupá caracterul sáu, violenta aplicatá in cazul jafului poate fi atit fizicá, cit §i psihicá (amenintarea aplicárii violentei). Violenta fizicá presupune exercitarea actiunii nelegitime asupra altei persoane, indiferent sau contrar vointei proprii. Dupá intensitate, violenta aplicatá in timpul jafului, care este nepericuloasá pentru viata §i sánátatea persoanei páguba?e, se exprima prin cauzarea loviturilor §i a altor ac^iuni, in rezultatul cárora a fost provocat un prejudiciu neinsemnat (ujor), fapt ce nu a determinat dereglarea de scurtá duratá a sánátatii (dacá persoana páguba§á s-a tratat timp de cel mult 6 zile).
Amenintárile pot avea un caracter concret, dar realizarea lor nu trebuie sá prezinte pericol pentru viata §i sánátatea persoanei pagubaje (a dárápána, a lega, a incuia 5.a.m.d.). De cele mai dese ori, ca o varietate a vio!en{ei psihice
TH
• \J
nepericuloase pentru viata ?i sánátate, sunt examinate amenintárile cu caracter nedeterminat ("vei regreta", "agravezi situatia" 5.a.). Analizínd al. 2 al art.120 al Codului Penal al RM, am putea concluziona cá jaful violent, dupñ gradul pericolului social §i al penalitatii, se echivaleazá cu jaful care se caracterizeaza prin existente altor circumstante agravante, cum ar fi caracterul repetat,íntelegerea prealabilá de catre un grup de persoane sau cauzarea unui prejudiciu considerabil páguba$ului.
Echivalarea tuturor circumstantelor enumerate §i lipsa unei alte norme in legislada in vigoare nu permite, la etapa actualá, de a tine cont de pericolul social sporit al jafului nu numai care e insotit de violenta, dar $i concomitent a celui, care se caracterizeazá prin existente altor circumstante atenuante. De exemplu, sSvirjirea repetatá atit a jafului simplu, cit ji a celui insotit de violenta, se califica conform al.2 a art.120 al Codului Penal al Republicii Moldova.
Specificul jafului violent consta in faptul cá persoana vinovatá, sustragind in mod deschis averea proprietarului, in calitate de mijloc de sustragere 51 insu$ire a bunurilor folose$te violenta fizicá sau psihicá. Pericolul social sporit al jafului violent consta anume in faptul cá sustragerea deschisá se savír$e$te prin intermediul aplicárii violentei asupra persoanei. De aceea, venim cu propunerea de a modifica art.120 al Codului Penal al RM, §i anume, de a exelude din al.2 formula jafului violent §i de a o include in al.3 al art.120 al CP al RM.
Sustragrea averii proprietarului, sávir?ita prin jaf, se considerá repetatá
daca:
• persoana respectiva anterior a comis, fie o infractiune identicá, fie una asemánátoare;
• infractiunile nu au fost sávirjite de persoana vinovatá in acela§i timp, dar in intervale de timp diferite;
• fapta infractionalá nu a fost realizatá printr-o singurá intentie;
• la momnetul sávírjirii jafului nu a expirat termenul de prescriptie pentru ca persoana sá fie trasa la ráspundere penalá pentru prima infractiune fíe, pentru acea infractiune, pentru care antecedentele penale ale persoanei nu sunt considérate nule §i nici stinse.
Cu tóate cá este frecvent semnul calificativ "íntelegerea prealabilá de cátre un grup de persoane", in continutul articolelor Pártii Speciale, Legea Penalá nu propune nici o formula de defuiire normativa a ei. Acest fapt, pe de o parte, alcátuiejte cauza lipsei unei doctrine unice privind problema in cauzá, iar, pe de altá parte, - interpretarea diferitá a ei in practica. Noi insá pornim de la faptul c3 pentru a califica corect jafiil, dupá semnul calificativ "íntelegerea prealabilá de
TT
câtre un grup de persoane", e necesar a tine cont de urmátoarele elemente de bazâ caracteristice:
• existenta a douà sau a mai multor persoane;
• faptul întelegerii prealabile a avut loe la etapa pregàtirii infractiunii;
• faptul întelegerii prealabile a membrilor grupului despre sàvîrçirea în comun a infractiunii;
• toate persoanele participante la întelegere au contribuit nemijlocit la realizarea intentiei crimínale.
însuçi faptul sàvîrçirii jafului prin întelegerea prealabilà de càtre un grup de persoane sporeçte pericolul social al infractiunii, comparativ eu sàvîrçirea jafului de o singurá persoanà. Aceasta se explicà prin faptul câ întelegerea prealabilà intensifica fermitatea membrilor grupului de a sàvîrçi infractiunea, creazâ largi posibilitad atît pentru a realiza intentia crimináis, cît çi pentru a tâinui infractiunea prin coordonarea actiunilor sale çi acordarea ajutorului reciproc necesar de càtre persoanele vinovate. în afarà de aceasta, sàvîrçirea jafului prin întelegerea prealabilà de càtre un grup de persoane face posibilâ cauzarea unui prejudiciu mai mare relatiilor patrimoniale, favorizeazà, în mai mare mâsurà înfruntarea rezistentei posibile sau real apàrute din partea persoanei pàgubaçe.
Astfel, reieçind din cele mentionate mai sus, în scopul sporirii rolului general-preventiv al Legii Penale, autorul considera oportunà trecerea semnului calificativ "întelegerea prealabilà de câtre un grup de persoane" din al.2 în al.3 al art. 120 al Codului Penal al RM.
Soluüonínd problema calificârii actiunilor persoanei vinovate dupâ semnul calificativ - cauzarea unui prejudiciu considerabil persoanei pàgubaçe de pe urma infractiunii - trebuie sa se tinâ cont de valoarea averii sustrase, precum çi de proportiile fi însemnâtatea ei pentru persoana pàgubaçâ, starea materialà a acesteia, în particular, màrimea salariului, existenta persoanelor întretinute de ea çi alte circumstante. Rezolvarea acestei problème trebuie sà fie motivatà în continutul sentintei.
în capitolull 2 al tezei - "Característica criminológica a jafurilor çi a personalitàtii jefiiitorului",- competitorul face o caracteristicà criminológica a jafurilor çi a persoanelor care le-au sâvîrçit, dezvàluie esenta cauzelor çi conditiilor ce favorizeazà sàvîrçirea acestui tip de infractiune.
In paragraful 1 - "Característica criminologicà a jafurilor",- mai întîi de toate, este prezentatà analiza statisticà çi criminologicà a jafurilor.
Autorul, in baza statisticii judiciare din anii 1992-1999, a rezumat faptul cä, in decursul perioadei indícate in structura §i dinamica criminalitätii, s-au manifestat tendirite nefavorabile, ce au fost conditionate, in particular, de cre§terea cantitativä a jafurilor. Aceasta se manifestä prin märimea atit a indicilor absoluti, cit ?i a celor relativi, ce caracterizeaza infractiunile indícate, in anuí 1992 au fost inregistrate 2178 de jafuri, dintre care in mun.Chi§inäu - 1346, iar in 1997 sunt inregistrate 2400 de jafuri, dintre care in mun.Chijinäu 1474. in ceea ce privejte descoperirea acestui tip de infractiune in anul 1992 au fost descoperite in republicä 710 jafuri, iar in mun.Chijinäu - 331, ce alcätuiejte corespunzätor 32,6% §i 23%. In anul 1997 au fost descoperite in republicä 1057 jafuri, iar in mun.Chijinäu - 427. Exprimate in procente, aceste cifre constituie 44% din nivelul de descoperire a jafurilor in intrega republicä §i 29% - in mun.Chijinäu.
Despre nivelul activitätii crimínale a locuitorilor Moldovei vorbejte $i numärul jafurilor sau coeficientul de räspindire a jafurilor raportat Ia 10 000 locuitori, care au atins virsta de 14 ani. in 1997 coeficientul de räspindire a jafurilor in República Moldova a constituit 6.3, iar in mun.Chijinäu, fiind mai mare de 3 ori, a alcätuit 19,6 jafuri.
Anual, in mun.Chijinäu se sävir?esc in jurul la 60 % din numärul total de jafuri, iar in 1994 a fost atins apogeul: in capitalä au fost comise 63% din numärul total de jafuri sävir§ite in Moldova.
Caracteristic pentru jafuri este §i virsta tinärä ajefuitorilor. Persoanele in virstä de pinä la 25 de ani alcätuiesc mai mult de 70% din numärul total de jefuitori. Aproximativ Y* de jafuri sunt sävirjite de minori. Astfel, jafiil, ca o expresie a räului social, afecteazä, in esentä, minorii $i tinerii, in acest fei, prezentind pentru societate un pericol substancial.
Trebuie de remarcat, in special, faptul cä s-a reliefat tendinta crejterii greutätii specifice a jafurilor, care se pregätesc sau intentioneazä a fi sävir§ite in grup. Anual, in perioada indicatä, aproximativ 7 jefuitori din 10 au fost condamnati pentru sävirjirea jafului in grup. Autorul a examinat §i componenta acestor grupuri. Mai mult de jumätate din numärul total de jafuri sä vir? i te in grup sunt organízate de grupuri alcätuite din bärbati maturi (54,1%), de grupuri constituite numai din minori - aproximativ 28%, iar grupurile mixte, compuse din bärbati maturi $i minori, constituie 17 %. Grupurile de minori, ce sävirjesc jafuri, sunt alcätuite, de obicei, cel putin din 3 persoane, iar grupurile de maturi, de regulä, din 2-3 persoane. Minorii de unii singuri aproape cä nu sävirjesc astfel de infractiuni - in jurul la 4%. in aceste cazuri victime ale infractiunii sunt persoanele aflate in stare de ebrietate, adolescentii, sau fetele minore.
Examinînd statistica judiciarâ, s-a putut stabili cà majoritatea jafiirilor sunt sàvîrçite în stare de ebrietate, aproximativ 5-6 din 10 condamnati pentru jaf sàvîrçesc infractiunea fiind în stare de ebrietate. Valoarea maximà a jafiirilor sâvîrçite în stare de ebrietate, în decursul perioadei examínate, a fost atins în anul 1995 (60,7%).
Majoritatea jafiirilor se sàvîrçesc eu aplicarea violentei nepericuloase pentru viata çi sânàtatea persoanei pâgubaçe (47,7%) sau eu amenintarea aplicârii unei asemenea violence (26,5%). Analiza dosarelor penale despre jafuri demonstreazâ cà aproape 96% din persoane, care au sàvîrçit astfel de infractiuni, nu sînt cunoscute eu persoana pàgubaçà. Numai ceva mai mult de 4% din jefuitori au eunoscut victima din timp çi anume aceastà característica se referâ, în spécial, la minori. S-a atestat faptul cà unele persoane pâgubaçe, atacate de jefuitori, se aflau în stare de betie (17,2%), avînd un grad înalt de ebrietate, altii se plimbau de unul singur, noaptea, prin parcuri, stradele çi alte locuri întunecoase. Multi din aceçtia, nu rareori, îçi demonstrau îmbrâcàmintea scumpâ sau alte obiecte de prêt.
Au fost depistate çi cele mai tipice locuri de sàvîrçire a jafiirilor. Cel mai caracteristic loc de sàvîrçire a jafului este strada - 68.1%. Practic, nu se sàvîrçesc jafuri în apartamente çi alte încàperi (0,1%).
Cele mai multe jafuri se sàvîrçesc în zilele de joi çi vineri. E foarte important çi faptul câ anume în acestea zile jafurile se sàvîrçesc, în spécial, de grupuri de persoane çi au un caracter préméditât.
Jafurile se sàvîrçesc, de regulà, în timpul serii. In decursul a çapte ore, de la ora 17.00 pînà la ora 24.00, se sàvîrçesc mai mult de jumâtate din numàrul total de jafuri (54,4%). De la ora 17.00 pînâ la ora 20.00 se sàvîrçesc 6,4% de jafuri doar în decursul unei ore, iar de la 20.00 pînà la 22.00 - 7,9% de jafuri în decursul unei ore. Indicile cel mai înalt al densitâtii relative este marcat în orele nocturne, de la ora 22.00 pînà la ora 24.00. în decursul fiecàrei ore a intervalului de timp mentionat se sàvîrçesc 9,8% din jafuri.
In paragraful 2 - "Característica criminologicà a personalitàtii jefuitorulu", luînd în consideratie notiunile generale despre personalitatea criminalului, se face o caracteristicà criminologicà a personalitàtii jefuitorului.
Cercetarea criminologicà initiatà de noi demonstrezà faptul cà jafiil a fost çi ràmîne o infracçiune caracteristicà pentru persoanele de sex masculin (96%) çi doar 4% - pentru femei.
Analiza particularitàtilor de vàrstâ aie personalitàtii infractorului indicà asupra faptului cà eu cît e mai în vîrstà persoana, eu atît mai putine jafuri
sâvirçeçte. în acelaçi context, trebuie de mentionat cä vîrsta medie a persoanelor acuzate pentru jaf çi a celor condamnate pentm o astfel de infractiune constituie, conform investigatiilor noastre, circa 24 de ani. Majoritatea covîrçitoare a persoanelor acuzate pentru jaf o constituie persoanele eu studii medii sau cele eu studii medii incomplete, dar nu mai putin de 9 clase (83%).
Dupä starea socialâ çi genul preocupärilor lor, majoritatea jefùitorilor, la momentul sâvîrçirii infractiunii, sunt persoane neantrenate în cîmpul muncii çi care nu-çi fac studiile (70%).
Majoritatea prédominants a jefùitorilor sunt cetäteni ai Republicii Moldova. Concluzia formulatä este justä pentru toti anii perioadei studiate çi poartâ un caracter stabil.
Componenta nationalâ a jefùitorilor nu corespunde componentei nationale a întregii populatii. De pildâ, ucrainenii çi ruçii constituie, corespunzätor 13,8% çi 13,0% din întrega populatie, pe cînd ponderea aceloraçi nationalitäti prinre persoanele care au sâvirçit jafuri alcàtuieçte 8,3% de ruçi çi 5,5% de ucraineni. Cota gägäuzilor din numärul total de locuitori din Moldova constituie 3,5 %, iar cota printre jefuitori este aproape de 2 ori mai mare (6,3%).
In paragraful 3 - "Factorii care determinä sâvîrçirea jafurilor", autorul analizeazä esenta cauzelor çi conditiilor care favorizeazä sâvîrçirea sustragerilor averii proprietarului prin jaf.
Societatea, care parcurge perioada de tranzitie, are problemele sale specifice, care nu s-au manifestât nici în perioada socialismului real, nici în perioada capitalismului "matur". Creçterea çomajului se aflä in legäturä interconexà eu seäderea bruscä a nivelului de trai çi a nivelului de productie, eu lipsa unui sprijin real-social al populatiei, in special, a tineretului çi pensionarilor. în aceste conditii, a început sä circule capitalul ilegal, acumulat pe calea maçinatiilor, furturilor çi jafurilor.
Seäderea nivelului de productie, çomajul, sunt factori criminologici periculoçi nu numai sub aspectul actiunii directe exercitate asupra criminalitätii. Trebuie de tinut cont çi de consecintele indirecte ce survin: persoana îçi pierde calificarea, se izoleazä de colectivul de muncä, care prin factorii proprii pozitivi influienteazä supra personalitätii; nu rareori in astfel de conditii persoana îçi gâseçte refugiul în alcool, în practicarea diferitor forme de narcomanie, fapt care influienteazä asupra creçterii criminalitätii generale, inclusiv a celei acaparatoare. Este discréditât, astfel, omul muncii, care, dupä nivelul de trai se aflä sub nivelul säräciei, este negat rolul de frunte al muncii în procesul de formare çi perfectionare a personalitätii, al chipului ei etico-moral.
T r-
Lipsa unor orientàri distincte, caracterul confuz, dubios al normelor morale, dominarea unei atitudini nihiliste fatâ de nórmele de drept, toate în conçtiinta socialâ se reflecta simtitor asupra formárii persoanlitâtii tinerilor, care, în cea mai mare mâsurâ, sunt expuçi actiunii negative a sistemului lor de valori aflat în procès de formare. Trebuie de remarcat faptul formárii la populatie a anumitor orientàri negativ-psihologice fatâ de posibilitadle organelor de drept, ce se explicá prin nivelul scázut de descoperire a jafurilor. Urmeazà sa subliniem cà nivelul mediu al descoperirii jafurilor în República Moldova în ultimii 8 ani (1992-1999) constituie 39,8%, iar în mun.Chiçinàu, unde se sàvîrçesc peste 60% din numârul total de jafuri, nivelul mediu al descoperirii lor, în perioada indicatà, alcàtuieçte 27,2 %.
Este evidentà legâtura dintre faptul sàvîrçirii jafului eu fenomenul betiei, cu influienta negativa a familiei çi a micromediului, eu organizarea neeficientà a procesului instructiv-educativ în institutiile de învâtàmînt çi a muncii în procesul de productie, eu lacunele în reeducarea çi corijarea persoanelor ce-çi ispàçesc pedeapsa în locurile de detentie, eu greçelile substantial depistate în activitatea de profilaxie desfaçuratà eu persoanele care au antecedente penale.
în capitolul 3- "Màsurile juridice çi criminologice de preîntîmpinare a jafurilor"- este reliefat rolul mâsurilor juridico-penale çi criminologice în vederea preîntîmpinàrii jafurilor, precum çi interactiunea subdiviziunilor çi serviciilor polijiei eu alti subiecti implicad în preîntîmpinarea atentatelor la averea proprietarului, sàvirçite prin jaf.
în paragraful 1- "Preîntîmpinarea jafurilor prin mijloace juridico-penale"- este élucidât rolul mâsurilor juridico-penale în vederea preîntîmpinàrii jafurilor. Expresia clasicà a metodelor de preîntîmpinare juridico-penalâ este pedeapsa penalà, care predominà çi trebuie, dupà pàrerea noastrà, çi în continuare sâ ràmînà una din metodele de bazà a acestui tip de actiune preventiva asupra criminalitàtii.
Caracterul preventiv al Legii Penale se manifesta çi se realizeaza printrun çir de elemente ale activitâtii juridice concrete, reprezentate prin:
• activitatea legislativa;
• informarea juridico-penalâ;
• descoperirea infïactiunilor;
• cercetarea actiunilor penale de instanta de judecatâ;
• executarea pedepsei penale.
Fiecare din aceste demente se realizeazä prin metodele, procedeele ?i mijloacele sale specifice, care fac parte din sistemul de prevenire juridico-penalä.
in scopul preintimpinärii efective, ar fi rational de a diferentia citeva grupuri de persoane dupä caracterul actiunii metodelor räspunderii stimulärii penale:
• persoane care au comis infractiuni;
• persoane instabile cu orientare antisocialä, care n-au sävir§it infractiuni;
• toate celelalte persoane.
Activitatea de preíntímpinare desfa?uratä cu grupul íntíi de persoane se numejte specialä (preventie particularä), iar cea desfa$uratä cu cel de al doilea grup - preventie generala. Cu grupul al treilea de persoane, dreptul penal desfajoarä o activitate general - educativa $i mobilizatoare, care ar stimula participarea activä a populatiei in activitatea de combatere a criminalitäti. Ea ar putea fi numitä drept aspect general-social al activitätii de prevenire juridico-penalä.
In paragraful 2 - "Mäsurile criminologice de prevenire a jafurilor",- sint analízate mijloacele de sporire a eficacitätiii profilaxiei jafurilor prin aplicarea mäsurilor criminologice.
Pornind de la principiul, unanim acceptat in §tiinta criminologicä, despre conditionarea socialä a criminalitätii, imbunätätirea stärii criminogene in tarä, minimizarea, neutralizarea §i inläturarea circumstantelor ce favorizeazä sävirjirea jafurilor, este posibilä, in cazul aplicärii mäsurilor sociale. Cu regret, in prezent sa creat o astfei de situatie cind, de fapt, metoda principalä de combatere a criminalitätii este urmärirea penalä a persoanelor care au sävir?it infractiuni. Cu toate cä profilaxia infractiunilor de acum multi ani (din anul 1961) este proclamatä ca o directie principalä de combatre a lor, in realitate insä acest fapt rämine a fi o bunä lozincä $i o doleantä. Ca urmare, are loe supraaprecierea importantei funetiei de reprimare, exercitatä de organele de drept in combaterea criminalitätii §i subaprecierea rolului cetätenilor, al caracterului profilactic al mäsurilor generale 5i speciale, tinind cont de suprimarea lacunelor §i neutralizarea contradictiilor existente in sfera social-economicä.
Faptul cel mai insemnat, asupra cäruia trebuie sä-?i concentreze, la etapa actualä, toate eforturile organele de stat §i ob?te§ti, in viziunea noasträ, este conjtientizarea, de cätre fiecare persoanä, a caracterului de cotiturä, extrem de acut al momentului träit. in acest scop, in procesul educatiei moral-ideologice a tinerei generatii, se cere demult sä ne debarasäm de apelurile generale ale lozincilor, de uniformitate teoretizäri.
T 1
- 1
Un loe deosebit printre organele de stat, care asigurâ realizarea màsurilor de profilaxie a atentatelor crimínale la averea proprietarului, trebuie sà-1 ocupe organele afacerilor interne. Din acest punct de vedere, specificul activitàtii lor constâ în faptul câ organele de politie dispun de informatie exactà çi completa despre starea, nivelul, dinamica çi structura jafiirilor sàvîrçite pe teritoriul deservit, inclusiv despre cauzele, conditiile criminalitàtii, despre persoanele predispuse de a sâvîrçi astfel de infractiuni.
în paragraful 3 - "Interactiunea subdiviziunilor çi serviciilor politiei eu alti subiecti implicati în preîntîmpinarea atentatelor la averea proprietarului, sàvîrçite prin jaf',- sînt formúlate çi arguméntate propunerile concrete de perfectionare a activitàtii profilactice, efectúate de diferite subdiviziuni aie organelor afacerilor interne aie Republicii Moldova, în interactiune çi prin coordonarea acestei activitàti cu alte grupuri de subiecti tunctional specializati, destínate de a realiza activitâtile complexe general-profilactice çi individual-profilactice, în vederea combaterii criminalitàtii.
Este argumentatâ concluzia despre eficacitatea activitàtii de profilaxie a criminalitàtii violent-acaparatoare prin faptul cà, în mare parte, ea este determinatà de caracterul coordonator çi interactiunea operativà a activitàtii organelor de stat, intreprinderilor çi organizatiilor care fac parte din organismul de stat çi obçtesc, menit de a combate criminalitatea.
Pentru a stabili eficacitatea interactiunii colaboratorilor de politie din diferite servicii, ce participa la activitatea de preîntîmpinare a atentatelor la averea proprietarului, au fost efectúate cercetàri sociologice. In sondaj au fost cuprinçi 150 de colaboratori ai diferitor servicii aie politiei, aflate în regiuni diferite aie tàrii (zonele Chiçinâu, Comrat, Bàlti, Tiraspol). Rezultatele confirmà faptul câ, în procesul organizàrii activitàtii de preîntîmpinare, desfaçurat de subdiviziunile çi serviciile politiei din republicà, continuà sà aibà loe disocierea eforturilor depuse în realizarea màsurilor preventiv-criminologice, disociere care, dupà dátele aceleiaçi anchetàri a colaboratorilor politiei, constituie mai mult de 40%. In scopul organizàrii eficiente a procesului de interactiune, în vederea combaterii atentatelor la averea proprietarului, 46% din persoanele anchetate considerà necesar de a perfectiona coordonarea activitàtii serviciilor politiei, 37%- a studia problemele ce vizeazà interactiunea, 29% - de a elabora baza ei normativà.
Cele mai principale directii, în vederea perfectionàrii activitàtii de preîntîmpinare a infractiunilor violent acaparatoare çi altor infractiuni, sunt interactiunea subdiviziunilor çi serviciilor politiei eu organele Procuraturii, eu
instanta de judecatä §i cu institutiile penitenciare. O insemnätate mare o are $i interactiunea organelor de politie cu mijloacele de informare in masä $i ob?timea.
Evident cä acest fapt trebuie examinat de cätre organul legislativ al tärii $i totodatä fiind adoptatä Legea RM "Despre participarea formatiunilor objtejti §i a cetätenilor la mentinerea ordinii publice", care ar legaliza functia de organizare §i control ob§tesc privind activitatea politiei. Acest act juridic ar contribui la activizarea fortelor ob?te$ti in interactiune cu cele ale organelor de stat in vederea combaterii criminalitätii.
Concluzii §i recomandäri
1. Codul penal nu contine defmitia notiunii de responsabilitate, insä ea rezidä din notiunea opusä ei de iresponsabilitate. Aceastä reglementare o consideräm incorectä ?i propunem o definitie nouä a notiunii de responsabilitate a subiectului infractiunii.
2. In privinta fiecärui caz de sävir?ire a infractiunii (indiferent de faptul este gravä sau nu), trebuie ordonatä expertiza judiciar-psihiatricä. §i, dacä bänuitului ii sunt caracteristice semnele evidente ale persoanei responsabile, atunci speciali§tii iau decizia corespunzätoare §i o fixeazä in concluzia respectiva.
3. Pericolul social sporit al jafiilui violent constä anume in faptul cä sustragerea deschisä se sävir$e$te cu aplicärea violentei asupra persoanei. De aceea venim cu propunerea de a modifica art.120 al Codului Penal al Republicii Moldova, §i anume, de a exelude din alin.2 formula jafiilui violent ?i de a o include in alin.3 al aceluia§i acrticol.
4. Consideräm oportuna trecerea semnului calificativ "intelegerea prealabilä de cätre un grup de persoane" din alin.2 in alin.3 al art.120 al Codului Penal al Republicii Moldova.
5. Optäm pentru adoptarea Legii Republicii Moldova "Despre participarea formatiunilor objtejti ji a cetätenilor la mentinerea ordinii publice", care ar legaliza fimctia de organizare §i contol ob§tesc al cetätenilor privind activitatea politiei.
6. Delimitind sustragerea pe ascuns de cea sävirjitä in mod deschis, in opinia noasträ, momentul principal il constituie atitudinea subiectivä a bänuitului fatä de actiunile sale. Astfei, bänuitul i§i dä seama cä averea se sustrage in a?a mod ji in astfei de imprejuräri, cind actiunile lui sunt vädit conjtientizate de persoana pägubajä sau de alte persoane prezente, adicä sunt comise in
mod deschis. Acest fapt caracterizeazä pericolul social sporit al subiectului, care sâvîrçeçte fapte impertinente, ignorînd, cu bunä çtiintâ, prezenta martorilor oculari, capabili sä-1 împiedice într-un mod sau altul.
7. Nivelul criminaliutätii este diferit în diverse zone ale Republicii. Astfel, putem deosebi trei grupuri de teritorii:
• mun. Chiçinâu, zona Chiçinâu, Comrat çi Orhei, unde nivelul criminalitâtii este înalt çi poartä un caracter stabil;
• zona Bälti çi Tiraspol - nivelul mediu de criminalitate;
• zona Edinet, Glodeni, Donduçeni, Ocnita - zone cu nivelul criminalitâtii relativ scäzut.
8. Sondajul efectuat în rîndul persoanelor condamnate pentru sâvîrçirea jafùlui, permite de a evidencia únele träsäturi caracteristice anumitor vîrste. Astfel, odatâ cu creçterea vîrstei:
• descreçte ponderea jafurilor în structura criminalitâtii;
• descreçte numârul de persoane care sâvîrçesc jafuri sub influenta grupului, dar, tototdatâ, creçte numârul persoanelor care de sine stàtâtor sâvîrçesc jafuri;
• sporeçte considerabil numârul persoanelor cu antecedente penale;
• sporeçte numârul persoanelor care, la momentul sâvîrçirii jafului, sunt neantrenate în cîmpul muncii çi care nu-çi fac studiile;
• creçte numârul persoanelor care au sàvîrçit jañil în grup, întelegerea prealabilä a cärora a avut loc cu mult înaintea jafului.
9. Au fost reliefate träsäturile tipice aie jefuitorului: persoana de sex masculin în virsta de pîna la 25 de ani neantrenatä în cîmpul muncii, deseori cu antecedente penale, face abuz de bäuturi alcoolice, de la vîrsta minora se aflä într-un mediu criminal, iar orientarea antisocialä a comportamentului se manifesta prin sâvîrçirea contraventiilor.
10. Este propus urmätorul sistem de clasificare a cauzelor criminalitâtii:
• primul nivel - biofiziologic, include circumstantele, care predispun persoana spre a sâvîrçi fapte ilicite;
• nivelul doi - individual-psihologic, conditionat de particularitäti ale psihicului individului §i aie experientei sociale a acestuia, care determinä modul de viaçâ specific çi comportamentul lui antisocial;
• nivelul trei - micromediul social, include mediul social nemijlicit, rolul çi aprecierea familiei, anturajul la çcoalà, la serviciu, locul printre semenii säi;
• nivelul patru - macromediul social, prezintä, dupä pärerea noasträ, nivelul cel mai important çi hotäritor.
11. Sub aspect criminologie, cel mai însemnat factor de influentä al macronivelului social este factorul economic, care include în sine:
• dezechilibrul dintre necesitätile populatiei çi posibilitätile reale de satisfacere ale lor;
• dezechilibrul dintre procesul intensiv de urbanizare çi migratie a popäulatiei çi nivelul scäzut al controlului social çi de stat;
• investitiile financiare nebalansate, investite în sfera de producere çi sfera de educatie çi culturä.
12 Mâsurile social generale de preîntîmpinare a jafurilor çi a infractiunilor violent-acaparatoare trebuie sä fie îndreptate, mai întîi de toate, spre perfectionarea societätii, imbunätätirea bunästärii populatiei, ridicarea nivelului de culturä, de conçtiintâ civicä a cetätenilor.
Continutul lucrärii este reflectat în urmätoarele publicatii:
1. Stamatin Ç. Crima organizatä: notiuni, problème, mijloace de solutionare// Materialele conferintei çtiintifico-practice republicane " Strategia combaterii criminalitätii organízate în República Moldova" (Chiçinâu, 23-24 mai 1996). Chiçinâu: Editura ARC, 1997, - p.45-50.
2. Стаматин III. Уголовно-правовая характеристика посягательств на имущества собственника путем грабежа (учебное пособие). - Chiçinâu: Editura Universität» de Stat din Moldova, 1997,- 69 p.
3. Стаматин HI. Криминологическая характеристика грабежей и личности грабителя (учебное пособие). - Chiçinâu: Editura Universitätii de Stat din Moldova, 1998,-80 p.
4. Stamatin Ç. Serviciile politiei: interactiunea lor în activitatea de profialxie a jafurilor // "Legea çi Viata", nr.2, 1999,- p. 18-20.
5. Gutuleac V., Stamatin Pedeapsa aplicatä pentru sâvîrçirea jafurilor// Materialele conferintei çtiintifico-practice republicane "Criiminalitatea organizatä çi economía tenebroasä in República Moldova" (Chiçinâu, 26 februarie 1999). Chiçinâu: Editura ARC, 1999, -p.99-105.
6. Гуцуляк В., Стаматш С. Сошально-правов1 проблеми крим{нального покарання за граб1ж // Вчеш записки 1нститута ckohomíkh, управл1'ння та господарського права. KieB, пг.2, 1999-р.151-155.
7. Stamatin §. Obiectul material al jafului // "Legea çi Viata", nr.5, 1999- p.18-20.
РЕЗЮМЕ
Стаматин С. И. «Уголовно-правовые и криминологические меры предупреждения грабежей (на материалах Республики Молдова)».
Диссертация на соискание ученой степени кандидата юридических наук по специальности 12.00.08 - уголовное право и криминология; уголовно-исполнительное право. Академия Полиции «Штефан чел Маре» МВД Республики Молдова -Кишинэу, 2000. Рукопись.
Работа посвящена исследованию одного из наиболее распространенных и тяжких видов преступлений - хищению имущества собственника путем грабежа. Актуальность избранной темы обусловлена, с одной стороны, неотложными задачами по усилению борьбы с распространенными хищениями имущества собственника, совершенными путем грабежа, а с другой -необходимостью научно оценить состояния правового регулирования борьбы с преступлениями анализируемой группы, степени эффективности применяемых мер для их предупреждения.
Комплексно рассмотрены следующие аспекты:
• уголовно- правовая характеристика грабежей;
• криминологическая характеристика грабежей и личности грабителя;
• профилактическая деятельность правоохранительных органов и общественности в борьбе с преступлениями против собственности.
Исследованы уголовно-правовые и криминологические проблемы борьбы с такими опасными преступлениями, как посягательства на имущество собственника путем грабежа в Республике Молдова, с учетом происходящих изменений в национальном законодательстве и совершенствования правоохранительной деятельности.
Диссертация представляет собой первое, выполненное в Молдове, комплексное монографическое исследование уголовно-правовых и криминологических проблем борьбы с таким опасным преступлением как посягательство на имущество собственника путем грабежа.
Научная новизна состоит также в широком использовании данных статистической отчетности, уголовных дел и других материалов полиции, суда и прокуратуры Республики Молдова, на основе анализа которых:
• осуществлен развернутый уголовно-правовой и криминологический анализ хищений имущества собственника, совершенных путем грабежа;
• дана криминологическая характеристика личности грабителя;
• проанализирована судебная практика применения Уголовного закона Республики Молдова, предложены рекомендации по его совершенствованию;
• предложены конкретные меры по повышению эффективности деятельности правоохранительных органов и общественности по предупреждению данного вида преступления;
• обосновываются общесоциальные меры предупреждения грабежей и других корыстно-насильственных преступлений, которые должны быть направлены, прежде всего, на совершенствование общества, повышение материального уровня жизни населения, культуры, сознательности граждан;
• предлагаются меры предупреждения виктимного поведения. Виктимологическая профилактика является важнейшей составной частью социальной системы предупреждения преступлений и направлена на снижение индивидуальной и массовой виктимости посредством устранения негативных виктимных предрасположений, активизации возможностей самозащиты потенциальных жертв грабежей и обеспечения их безопасности.
SUMMARY
Stamatin S. I. "Criminal, Legal and Criminological Measures for Prevention of Robbery (on the basis of materials of the Republic of Moldova)"
The doctor degree thesis of the candidate of jurisprudence science for the specialty 12.00.08 - criminal law and criminology; criminal and executive law. The Stephen the Great Police Academy of Moldova, Kishinev, 2000. Manuscript.
The paper is dedicated to studying of one of the most common and grave crime - theft of an owner's property by robbery. The development of the matter is made in three directions:
a) criminal law description;
b) criminological description;
c) Legal and criminological measures for prevention of robbery.
In the Republic of Moldova criminal, legal and criminological problems of prevention of such dangerous crimes as encroachments on owner's property committed by robbery are investigated taking into acconnt both curent events in the national legislation ant the improvement of law protection activity.
Sciense novelty consists in wide use of data of statistical accounts, criminal cases and o ther materials of Police, Court and Office of Public Prosecutor of the Republic of Moldova, of the basis of which:
• the detailed criminal, legal and criminological analysis of encroachments on owner s property commited by robbery is made;
• the criminological description of the personality of robber is given
• the judicial practice of use of the Criminal Law of the Republic of Moldova is analysed, the advice of improvement are proposed;
• the concrete measures for increase the efficiency of activity of
law protection bodies and the public are proposed in protection of mentioned kind of crime;
• sosial measures for prevention of robbery and other mercenary violent crimes are being substantiated, they should be directed, first of all, to the improvement of the society, to the raise of the people's well-being, culture and consiousness of citizens;
• the measures for prevention of victimous behaviaur are proposed. These victimous preventive measures are the main component part of the social system of crime prevention and are directed to the lovering of individual and mass victimness through the removal of negative victim predisposition, through activization of protectiv possibilities of potential victims of robbery and through their security.
The results of the thesis researches give ground to make proposals for improvement of struggle against encroachment on owner's property committed by robbery.
Key words: robbery, owner's property, criminal liability, encroachment, criminological analysis.
